Efectele embargoului rusesc: Fermierii români îşi taie vacile pentru că dau prea mult lapte

Fermierii români par a fi printre primii care au reacţionat defensiv la două evenimente majore care au avut loc pe piaţa lactatelor în ultimii ani: embargoul rusesc, impus în august 2014, şi eliminarea cotelor începând cu 1 aprilie 2015. S-au retras în faţa marilor puteri europene şi au decis să îşi taie animalele. Din cauza scăderii preţului la lapte provocat de supra-producţie. Ca efect pervers, în România intră tot mai multe importuri de lapte brut.
Alina Stanciu - joi, 08 oct. 2015, 21:00
Efectele embargoului rusesc: Fermierii români îşi taie vacile pentru că dau prea mult lapte

Fermierii români se dau deja la o parte din faţa marilor producători de lactate ai Europei. Afectaţi serios de embargoul rusesc şi eliminarea cotelor, evenimente care au dus la prăbuşirea preţurilor, mulţi dintre aceştia au preferat să îşi taie vitele. Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene pe piaţa alimentelor, România, Estonia şi Lituania sunt statele unde s-au raportat cele mai multe tăieri de vite din UE, în ultimele luni. „În UE N13, numărul vacilor de lapte este în scădere, urmare a procesului de restructurare a producţiei de lapte. Cu toate acestea, îmbunătăţirile care au avut loc la nivel genetic şi creşterea ponderii de lapte trimis către unităţile de procesare, a condus la o creştere a cantităţilor de lapte distribuite procesatorilor în primele 7 luni ale anului (plus 1,4% faţă de perioada similară a anului trecut) în ciuda sacrificărilor masive (plus 10% de capete în prima jumătate a anului ). Cele mai mari creşteri ale numărului de vite sacrificate au avut loc în România, Estonia şi Lituania, state puternic afectate de embargoul rusesc”, se arată în raportul Comisie Europene.

Creştere de peste 30% a numărului de vite sacrificate

Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în luna august  numărul bovinelor sacrificate în România a crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 32,6%, , în timp ce în luna iulie 2015 faţă de iulie 2014 creşterea a fost de 23,7%, iar în iunie 2015 faţă de iunie 2014 de 17,6%.

De altfel, potrivit estimărilor specialiştilor europeni, sacrificările de vite ar putea deveni un fenomen tot mai prezent în statele UE, mai ales că vine perioada în care animalele se retrag în grajduri şi sunt hrănite cu cereale. „Ne aşteptăm ca fermierii din UE 15 să îşi sacrifice animalele ca reacţie la scăderea preţului la lapte. În prima jumătate a anului, numărul vitelor sacrificate a crescut cu 3%, dar fenomenul s-a accentuat în unele state membre, printre care Marea Britanie şi Belgia, în luna iulie. O încetinire a creşterii producţiei de lapte ar putea avea loc în câteva luni”, avertizează Comisia Europeană.

Cresc importurile

În România, efectele contextului internaţional s-au resimţit mai rapid şi în ceea ce priveşte livrările către procesatori, contrar situaţiei actuale din UE, unde, per total, distribuţia a crescut. Conform INS, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în primele opt luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut cu 8,6%. În schimb, cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna august 2015 faţă de luna august 2014, cu 1.894 tone, adică cu 41,3%.

Cum gândesc ceilalţi europeni în criza laptelui

În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă toate statele europene, la nivelul întregului an livrările de lapte din UE ar putea creşte cu 1% faţă de anul trecut şi chiar cu mai mult în 2016. Cum se poate explica acest lucru în contextul în care toată piaţa se plânge de prăbuşirea preţurilor la poarta fermei? Explicaţia poate fi atât capacitatea unor state membre, mari producători de lactate, de a înghiţi astfel de şocuri în contextul în care au fermieri mult mai bine capitalizaţi decât altele, dar şi felul în care unii crescători de bovine şi-au gândit business-ul pe termn lung. „Numărul mare de vite care produc acum lapte rezultă din deciziile pe care le-au luat fermierii cu cel puţin un an în urmă. În plus, preţurile la furaje au fost la un nivel relativ scăzut, iar situaţia păşunilor a fost una normală, cu excepţiua unor state UE afectate de secetă”, explică experţii Comisiei Europene.  

Mai mult, se pare că fermierii statelor dezvoltate au gândit o cu totul altă strategie faţă de cei români, cu avantaje pe termen lung asupra economiilor şi a consumatorilor lor. „Odată ce ferma a fost ridicată, chiar în condiţiile unor preţuri scăzute, fermierii tind să producă mai mult cu scopul de a-şi creşte capacitatea de producţie şi de a-şi acoperi mai bine costurile fixe, lucru mai uşor de realizat într-o perioadă în care vitele sunt hrănite cu iarbă şi costurile cu hrana lor sunt convenabile. De abia după o perioadă lungă de preşuri foarte mici fermierii ar putea lua decizia de a reduce producţia fie prin prin reducerea cantităţii de hrană pe care o dau animalelor, fie prin sacrificarea vitelor mai bătrâne”, se arată în raportul Comisiei.

Potrivit sursei citate, statele care vor creşte producţia de lapte livrată procesatorilor în ciuda condiţiilor de piaţă nefavorabile sunt Olanda, Irlanda, Polonia, Marea Britanie, Spania şi Danemarca. Spre exemplu, estimările indică faptul că fermierii olandezi vor livra anul acesta către procesatori cu peste 600.000 de tone de lapte mai mult decât anul trecut, ca urmare a faptuluoi că producătorii au beneficiat de preţuri bune în 2013 şi 2014, în vreme ce irlandezii vor putea avea creşteri ale producţie de 500.000 de tone, urmare a costurilor de producţie scăzute din cauză că ei îşi hrănesc vitele cu iarbă o perioadă mai lungă de timp. 

Franţa şi Germania ar putea raporta anul acesta scăderi ale producţiei.

Cât de ieftin a ajuns laptele la poarta fermei. La noi e cel mai ieftin

În iulie 2015, preţul mediu al laptelui în UE era de 29,7 euro pe 100 de kilograme, cu 20% mai mic decât în perioada similară a lui 2014. Cu toate acestea, nu toate statele membre au suferit de prăbuşirea preţurilor în aceeaşi măsură. Spre exemplu, în Italia, Franţa, Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia sau Marea Britanie fermierii încasau în iulie, în medie, 30 de euro pentru 100 de kg, în timp ce ungurii şi românii primeau doar 25 de euro pentru aceeaşi cantitate. Motivul? „Diferenţele de cost, valoarea produselor şi structura lanţului de aprovizionare”, se arată în raportul CE. La acestea se poate adăuga şi faptul că în unele state sistemul de taxare folosit de procesatori este diferit. Spre exemplu, în Marea Britanie, fermierii primesc sume diferite în funcţie de produsul în care se transformă laptele pe care ei îl livrează.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
PSD a strâns peste 175.000 de semnături pentru susţinerea proiectului privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze
PSD a strâns peste 175.000 de semnături pentru susţinerea proiectului privind plafonarea preţurilor la electricitate ...
PSD a anunţat că a strâns peste 175.000 de semnături în cadrul campaniei de susţinere a proiectului de lege pe care ...
Criza Coronavirus 17 octombrie 2021: 11.546 de cazuri noi, 299 de decese, 1.750 internați la ATI, dintre care 37 sunt copii
Criza Coronavirus 17 octombrie 2021: 11.546 de cazuri noi, 299 de decese, 1.750 internați la ATI, dintre care 37 sunt copii
Un număr de 11.546 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind ...
MMPS: 4,8 milioane de pensionari, la finele lunii iunie; 95,13% erau pensionari de asigurări sociale de stat
MMPS: 4,8 milioane de pensionari, la finele lunii iunie; 95,13% erau pensionari de asigurări sociale de stat
Numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii era, la sfârşitul lunii iunie 2021, de peste 4,8 milioane ...