Efectele legii dării în plată: statul a început să se împrumute mai scump

Până la promulgare şi producerea primelor efecte ale legii dării în plată va mai dura probabil maximum o lună, timp în care băncile îşi vor regândi strategiile de retail. Leul a fost şi rămâne momentan impasibil în faţa adoptării legii dării în plată. Totuşi, un efect deja a devenit vizibil: statul se împrumută deja mai scump.

„Piaţa secundară locală s-a decuplat de cele regionale. Ca urmare a incertitudinilor legislative, diferenţa dintre randamentul titlurilor locale cu scadenţă în 2025 şi a celor ungureşti cu aceeaşi scadenţă (dar cu rating inferior) a atins un maxim istoric de 73 de puncte de bază. Randamentul titlurilor la 10 ani a sărit cu 7 puncte de bază, ducând la mărirea pantei curbei randamentelor.

Avansul de miercuri al costului de finanţare al guvernului într-o zi în care randamentele suverane din Ungaria şi Polonia au scăzut nu face decât să fie un prim exemplu al faptului că legile economice funcţionează. Dacă legea va intra în vigoare în forma actuală şi estimarea BNR de pierderi de 2,8 miliarde lei este confirmată, ar putea costa bugetul de stat până la 0,4% din PIB”, spune un raport de cercetare al ING Bank.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 386,1 de milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligaţiuni pe şase ani şi jumătate, la un randament mediu de 3% pe an, peste nivelul trecut de 2,97%.
Valoarea emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte de peste 600 de milioane de lei. Vineri va avea loc o licitaţie suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit joi.

Ministerul a planificat împrumuturi de 4,22 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna aprilie 2016, din care 3,8 miliarde de lei prin şapte licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 420 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.