Renta viageră, cel mai mare jucător pe piaţa terenurilor arabile din România. 82.800 de hectare tranzacţionate în cinci ani

Economica.net
09 10. 2016
ws_farm_land_fields_landscape_2560x1920_47784100

Intraţi puternic pe piaţa imobiliară în urmă cu zece ani, după intrarea în vigoare a legii privind renta agricolă (Legea 247/2005), românii de peste 62 de ani care aveau în proprietate pământuri arabile au devenit, priviţi ca o entitate, cei mai mai mari jucători pe acest segment. Pentru a putea beneficia anual, până la sfârşitul vieţii, de 100 euro pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat sau de 50 euro pentru fiecare hectar arendat, aceştia au tranzacţionat şi arendat aproximativ 198.400 de hectare. Suprafaţa reprezintă aproximativ 2,3% din terenul arabil al ţării ce se întinde, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pe 8,3 milioane de hectare. „

„Din anul 2011 (când acordarea rentei viagere a intrat în prerogativele APIA-n.red) şi până în prezent, beneficiarii rentei viagere agricole au înstrăinat o suprafaţă de 82.769 de hectare”, au declarat pentru ECONOMICA.NET Oficialii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). 

La această suprafaţă se adaugă, din datele APIA, aproximativ 115.600 de hectare pentru care s-a solicitat rentă viageră în urma arendării. Primele trei judeţe cu cea mai mare suprafaţă arendată pentru care s-a solicitat rentă viageră agricolă sunt Constanţa, Ialomiţa şi Timiş 

Spre comparaţie, cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, deţinută de compania Agricost în Insula mare a Brăilei, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 55.680 de hectare.  

Suprafaţa arendată pentru care se acordă rentă a scăzut cu 40%

Faţă de 2011, suprafaţa totală arendată pentru care s-a solicitat rentă viageră a scăzut cu aproximativ 40%, de la aproximativ 195.000 de hectare la 115.600, cât este acum. Acest lucru nu înseamnă însă neapărat că suprafeţele lipsă nu mai sunt arendate, ci că beneficiarii nu nu mai sunt în viaţă. În perioada analizată, numărul total al rentierilor agricoli a scăzut cu peste 23.200 de persoane (cu 29,2%). Dintre aceştia, numărul celor care aveau terenul în arendă a scăzut cu peste 21.500 (minus 38,7%).

1.000 de euro pentru 365 de rentieri

Potrivit ultimelor date, 56.280 de români de peste 62 de ani au obţinut viza anuală pentru a putea beneficia de rentă agricolă şi vor primi, anul viitor,  în medie, 1.087 de lei pentru că şi-au vândut sau şi-au arendat terenul arabil pe care îl deţineau. Dintre aceştia, 34.110 adică 60,6% din total, vor beneficia de 50 de euro pe hectar pentru că şi-au arendat terenul. 365 de rentieri, dintre care 75 cu domiciliul în Bucureşti, vor primi suma maximă stabilită prin lege- adică 1.000 de euro pentru 10 hectare înstrăinate.

Cine are dreptul la renta viageră

Renta viageră agricolă se acordă persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009 (art 19 din Legea 247/2005). Renta este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului. Rentieri pot fi doar persoanele în vârstă de peste 62 de ani cărora li s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar şi care optează pentru despăgubiri plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord. Totodată, rentieri pot fi şi persoanele pensionate pe caz de boală (gradele I şi II) care, chiar dacă nu au îndeplinit vârsta de 62 de ani, înstrăinează , arendează sau arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu un investitor.