Efectele neaşteptate ale secetei: Martens Galaţi se gândeşte să scoată mălaiul din bere

22 08. 2016
bere_15486500_00757600

Afectate de secetă, culturile de porumb care se vor recolta în această toamnă ridică semne de întrebare în industria berii, unde se foloseşte, pe scară destul de mare, şi mălai împreună cu hamei şi malţ. În cazul în care preţul va fi semnificativ mai mare, berarii ar putea considera că este momentul oportun să renunţe la mălai, în asentimentul tot mai multor consumatori care preferă berea fără porumb.

Un semnal din piaţă

Producătorul de bere Martens din Galaţi ia serios în calcul să reducă acest ingredient, chiar dacă costurile la materia primă i-ar creşte cu până la 10%. Ar putea câştiga, în schimb, mai mulţi clienţi şi o imagine mai bună în piaţă în contextul în care în ţări precum Germania porumbul este interzis în bere. „Dacă preţul va fi mare, analizăm posibilitatea de a nu mai folosi porumbul ca ingredient. Va fi o modificare a reţetelor. Nu este o decizie uşoară pentru că va implica mai multe costuri, printre care modificarea etichetelor. Trebuie să vedem dacă merită să facem acest lucru”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Valentin Zaharia, director economic la Martens Galaţi.

Producătorul brandurilor Postăvaru, Cozia, Negoiu, Steiner și Soveja, dar şi a berilor speciale Ma Donna sau Steiner Legacy foloseşte în producţie aproximativ 1.500 de tone de porumb pe an, cantitatea depinzînd însă de contractele de livrări pe care le are şi de evoluţia pieţei. „Nu la toate produsele avem în reţetă porumb, astfel că folosim cantităţi diferite. Ca procent, cel mult 70% din totalul volumelor vândute de noi conţin mălai”, mai spune directorul, potrivit căruia procentul berii cu porumb ar putea scădea la 50%. „Totul depinde de gustul consumatorului. Sunt voci care spun că este de preferat berea doar cu malţ, dar sunt puţine doar cele cu malţ”, apreciază Zaharoia, întrebat fiind care este trendul în rândul consumatorilor.

Costuri mai mari

Potrivit oficialilor Martens SA Galaţi, renunţarea la mălai ar putea genera o creştere a costurilor cu materia primă cu până la 10% sau cu 2-3% a costurilor totale. „Este prea devreme să discutăm dacă preţurile finale vor fi afectate”, explică managerul producătorului de bere. 

Fabrica de la Galaţi are o capacitate de producţie de 500.000 de hl pe an şi a vândut în primele şase luni ale acestui an în valoare de 13,7 milioane de lei, faţă de 18,3 milioane de lei în perioada similară a anului trecut. Compania vinde cu precădere prin intermediul lanţurile moderne de retail, dar şi prin comerţul tradiţional.

În 2015, compania a raportat o cifră de afaceri netă în valoare de 36,5 milioane de lei, în creştere faţă de 2014,  şi a investit aproximativ 3,4 milioane de lei într-o nouă linie de îmbuteliere doze metalice. De altfel, spune managerul companiei, consumul la doză este noul trend, iar compania încearcă să profite de el. ” La nivel naţional, berea la doză creşte cu 1-2 procente pe an şi a ajuns la 12-13% din total piaţă. La noi acest segment este încă nesemnificativ, dar are potenţial de creştere”, spune Zaharia.

Citeşte şi Bere românească în lumea musulmană. Martens Galaţi vrea să cucerească Iran

Totodată, producătorul a realizat un profit net de 125.000 lei. Potrivit raportului financiar din decembrie 2015, pentru anul 2016 societatea urmareste cresterea vânzărilor cu 10% faţă de anul 2015.

Fabrica de bere din Galați a fost fondată în anul 1978. Timp de două decenii fabrica a operat ca un producător cu capital integral românesc sub denumirea SC Malt Bere SA şi apoi RO BEER SA, ajungând să dețină o prezență regională puternică. În anul 1998 Martens Brouwerij a preluat pachetul majoritar de acțiuni al fabricii, societatea devenind Martens SA Galati. Martens Brouwerij este un business de familie din Belgia, activ pe piaţa berii de peste 250 de ani. 

Principalii jucători pe piaţa berii din România sunt Heineken România, Bergenbier SA, Ursus Breweries, URBB sau Romaqua.