Efectele perverse ale plafonării adaosului comercial de către stat. Cazul Argus, producătorul de ulei care ar putea ajunge în portofoliul bulgarilor de la Oliva AD

Argus a raportat pentru prima jumătate a acestui an o cifră de afaceri netă de 1,6 ori mai mică decât în perioada similară a anului trecut, până la  66,1 milioane de lei și o pierdere netă de 10,6 milioane de lei față de 11,6 milioane de lei cu un an în urmă ( minus 8%), performanța financiară fiind semnificativ afectată de scăderea cantităților procesate și presiunea asupra costurilor, potrivit raportului financiar al companiei al cărui profitul financiar a fost de 1,6 milioane de lei  rezultat în principal de vânzarea participației deținută la societatea Aliment Murfatlar SRL.

Rezultatele vin după un 2024 în care cifra de afaceri netă s-a diminuat cu 12% comparativ cu 2023, până la 218,2 milioane de lei, iar  pierderile au scăzut la  22,8 milioane de lei net, de la 52,6 milioane de lei.

Motivele scăderii? Producătorul care generează peste 90% din cifra de afaceri din producția și distribuția de ulei de floarea-soarelui îmbuteliat spune că a fost grav afectat de măsurile instituite de Guvern încă din 2023 prin care a plafonat adaosul comercial, ca măsură de reducere a prețurolor la produsele de bază.

„Activitatea companiei a continuat să fie afectată de măsurile protecționiste impuse de Guvern începând cu semestrul doi al anului 2023 prin OUG nr. 67/2023 și prelungite succesiv, ultima extindere a termenului de aplicare fiind dispusă la sfârșitul lunii decembrie 2024 până la 30 iunie 2025. Măsurile au drept obiectiv declarat reducerea inflației prin scăderea prețului la raft și au vizat industria din care facem parte prin limitarea adaosului comercial la 20% pentru uleiul rafinat de floarea-soarelui. Aplicarea acestora a afectat negativ produsele cu valoare adăugată și a favorizat produsele cu marjă comercială redusă și implicit întreaga profitabilitate a operațiunilor desfășurate de societate”, a explicat compania în ultima sa raportare financiară.

Măsura i-a lovit cel mai mult pe producătorii de alimente ieftine

„Implementarea plafonării prețului uleiului de floarea-soarelui, a avut un impact semnificativ negativ asupra profitabilității producătorilor, mai ales pentru cei care nu dispun de un portofoliu diversificat de produse finite.  În cazul companiei Argus S.A., măsura guvernamentală a avut loc într-un context economic deja advers, în care compania înregistra pierderi semnificative în prima jumătate a anului 2023, ca urmare a instabilității prețurilor cauzate de conflictul din Ucraina și după un an în care volume importante de ulei de floarea-soarelui rafinat din Ucraina au fost vândute de retaileri la prețuri sub costurile de producție din România, afectând negativ industria locală”, transmitea compania și cu ocazia raportarilor financiare aferente 2024.

În mod particular, din datele Argus,  plafonarea a avut un efect negativ asupra produselor entry-level ( cu cele ai mici prețuri) , în special cele de 1 și 2 litri, care constituie un volum semnificativ al pieței din România.

Mai mult, compania spune că producătorii au ajuns cu produsele entry level în zona marjelor negative, având în vedere că oricum, chiar și înainte de plafonare, aceste mărfuri aveau marje extrem de reduse.

„Chiar și cu creșterea cantităților vândute, veniturile realizate nu au fost suficiente pentru acoperirea costurilor, ceea ce a condus la o amplificare a pierderilor financiare și la efecte negative pe termen mediu și lung”, se mai arată în raportul financiar din 2024.

Amintim că OUG nr. 67/2023 privind privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare a apărut inițial ca o metodă temporară, dar măsura a fost prelungită succesiv fiind valabilă până la data de 30 septembrie 2025.

Amintim, de asemenea, că România a avut rate ale inflației superioare celei din Europa. Spre exemplu, în iunie 2025, rata inflației la nivelul UE a fost de 2%, în timp ce în România, conform INS, inflația s-a cifrat la 5,7%, cu creșteri importante pentru mărfuri alimentare (+5,10% în martie 2025 comparativ cu martie 2024).

Totodată, rata anuală a inflaţiei a urcat puternic în iulie, la 7,8%, de la 5,7% în iunie, după ce prețurile la energie electrică au fost liberalizate începând cu data de 1 iulie, ceea ce a dus la o scumpire a electricității de 63%.

La alimente, prețurile au crescut cu 0,3% față de iunie și cu 7,67% față de perioada similară a anului trecut. La ulei, scumpirea a fost de 0,3% față de iunie și de 10% față de perioada similară a anului trecut.

Ce mai afectează piața uleiului

Potrivit Argus, un alt motiv al declinului cifrei de afaceri constă în reticența crescută a consumatorilor față de cheltuieli, nesiguranță vizibilă în structura coșului zilnic, unde produsele esențiale, precum uleiul de gătit, sunt extrem de sensibile la variațiile de preț.

„Loialitatea față de branduri continuă să se diminueze, tendință observată încă din anul precedent, pe fondul alternanței frecvente între tipuri de produse. Preferințele de consum se îndreaptă tot mai mult către segmentele private label și entry-level, caracterizate prin marje comerciale reduse și proveniență preponderentă din Ucraina și țările vecine (Bulgaria, Republica Moldova)”, mai transmite compania.