1EUR = 4.7776 RON | Bucureşti 11 º

Companii

Efectele E.coli: "E rău pentru toată industria laptelui. Vrem să ştim sursa de contaminare. Consumatorii sunt vulnerabili"

La mai bine de o lună de la moartea primului bebeluş cu sindromul hemolitic uremic, românii nu ştiu încă cum s-au contaminat copiii cu E.coli. Ministerul Agriculturii spune că o posibilă sursă de contaminare ar fi brânza produsă de Lactate Brădet din Argeş, procesator unde s-a găsit această bacterie, şi carnea dintr-o gospodărie. Dar există bebeluşi care nu au consumat aceste produse. Între timp însă, efectele negative se propagă asupra întregului lanţ industrial. 

03 mar, 2016 | | ECONOMICA.net

Situaţia bebeluşilor contaminaţi cu E.coli are efect de bumerang asupra industriei lactatelor, sector spre care s-a îndreptat, momentan, degetul acuzator al autorităţilor. În urma controalelor efectuate de ANSVSA s-a depistat prezenţa Escherichia Coli, serogrupul O 26, la o  probă de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele (aparţinător) implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii. Carnea provenea de la păsări din gospodăria persoanei respective (judeţul Băcău). De asemenea, acelaşi tip de bacterie  a fost descoperită în probe prelevate dintr-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş. Ulterior, opinia publică a aflat de la Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, faptul că brânza contaminată a fost găsită la producătorul argeşean Lactate Brădet. O brânză din care nu au mâncat toţi bebeluşii bolnavi şi care a fost produsă după moartea primilor copii.

Acesta fiind şirul evenimentelor, întrebarea de bază rămâne: cum a ajuns E.coli serogrupul O 26 să fie ingerat de acei copii?

"Contaminarea poate sa fie ori cu apa, care împinge produsele în procesul de fabricaţie, ori în manipulare, la noi, ori în magazinul de desfacere. Nu sunt în măsură sa acuz nici magazinele, dar vă asigur că la noi igiena este maximă", a spus Marius Badea, patronul Lactate Brădet.

Efecte de bumerang 

Între timp, toată industria lactatelor este în alertă. Efectele ar putea fi negative pe tot lanţul având în vedere că nesiguranţa poate degenera într-o teamă a consumatorilor de a mai cumpăra produse. S-a întâmplat şi în 2013 în urma scandalului aflatoxina. "Este rău pentru tot sistemul de lactate. Reacţia este în lanţ. Vor suferi şi fermierii şi procesatorii şi hipermarketurile care vor vinde mai puţin. Sper, totuşi să se găsească sursa contaminării pentru că este imposibil să existe E.coli în laptele pasteurizat. Bacteria este distrusă în procesul de pasteurizare, astfel că, undeva între fabrică, magazin şi frigider s-a produs contaminarea. Nu există posibilitatea să ajungă ăn alimentaţie decât prin terţe forme de contaminare", a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorel Secară, vicepreședinte Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), inginer agronom şi producător de lactate.

Ce s-ar putea întâmpla

În afară de reducerea consumului, fermierul atrage atenţia asupra altor fenomene care ar putea apărea pe lanţul de la poarta fermei la magazin. " De această situaţia se poate profita în multe feluri. Imi este teamă că, pe termen mediu, procesatorii vor putea justifica o creştere a importurilor de lapte. De asemenea, hipermarketurile ar putea impune procesatorului român mai multe condiţii pentru a le accepta marfa în magazine", a mai spus Secară, potrivit căruia scandalul a pornit chiar în perioada în care în Parlament se  discută un proiect de lege privind etichetarea produselor lactate.

Consumatorul va rămâne vulnerabil 

Vicepreşedintele FCBR a explicat pentru ECONOMICA.NET şi care sunt măsurile de care dispun fermierii pentru a preîntimpina eventuale contaminări. Atrage însă atenţia că E.coli se află în mod natural în sistemul digestiv al vitelor şi că, în mod normal, nu generează nicio problemă de sănătate. Doar când apar mutaţii apar probleme de sănătate , iar acestea se produc doar când bacteria întâlneşte un organism slab. "Cetăţenii sunt vulnerabili. Nu avem un sistem de control bine pus la punct. În afară există reţele de laboratoare unde probele sunt procesate în 2-3 zile. La noi durează şi peste 10 zile, timp în care marfa a ajuns deja la populaţie. Controlul ar trebui să preîntâmpine aceste necazuri", a mai declarat fermierul, care a explicat şi care sunt controalele care se fac în mod obişnuit în industria lactatelor. 

"Într-o primă instanţă, există un sistem de autocontrol al fermierilor. Zilnic, procesatorul ia probe de lapte de la fermieri pentru a analiza numărul total de germeni, celulele somatice, pentru a detecta prezenţa de antibiotic în lapte sau adaosul de apă. Procesatorul meu nu ridică laptele nici măcar o zi fără să îmi facă analiza la lapte. Analizele ies într-o zi, maxim două. Mai departe, de două ori pe an, suntem controlaţi de DSV, care se uită dacă respectăm condiţiile de igienă, la instalaţii, detergenţi, sala de muls, faianţă etc. Este un protocol", mai spune acesta.

Părerea procesatorilor: avem toată încrederea în laptele românesc

Pe de altă parte, procesatorii spun că au toată încrederea în laptele românesc şi că vor continua să cumpere din România. "Încrederea noastră în laptele românesc se traduce în angajamentul ferm pe care ni l-am asumat în fața consumatorilor din România, acela de a folosi pentru gama Napolact exclusiv lapte de la fermele noastre partenere din Ardeal. În cazul producătorilor de lactate, trasabilitatea laptelui reprezintă o necesitate pentru a putea garanta standarde înalte de calitate și, mai presus de toate, produse sigure pentru consumatori. La FrieslandCampina identificăm laptele colectat până la nivelul fermei, deoarece noi am decis să ne concentrăm asupra fermelor familiale, cu cel puțin 25 de vaci, de la care colectăm direct, nemijlocit, și pe care le sprijinim pentru a crește nivelul de calitate al laptelui furnizat. Prin intermediul tuturor fermierilor noștri, asigurăm zi de zi unul dintre obiectivele noastre-cheie: trasabilitatea laptelui nostru din Ardeal, de la poarta fermei, până pe mesele românilor.

Laptele crud furnizat de fermierii parteneri este testat de echipa noastră de experți, atât la momentul preluării din fermă, cât și la intrarea în fabrică. De asemenea, în cadrul fabricilor noastre din Ardeal există un sistem de management integrat al siguranței alimentare, care funcționează după cele mai moderne standarde în domeniu și care se aplică tuturor produselor înainte de a fi livrate în rețeaua comercială. Prin acest sistem, laboratoarele noaste efectuează analize microbiologice pentru fiecare lot fabricat, în toate momentele producției și ambalării, astfel că avem garanția că produsele noastre sunt sigure și de calitate.", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Friesland Campina, producătorul brandului Napolact.

"Avem încredere în fermierii români. Albalact îşi ia laptele materie primă de la ferme acreditate din zona Ardeal (Alba, Sibiu, Tg. Mures, Brasov, Hunedoara, Arad, Prahova) şi din zona Bucovina (Suceava). Avem parteneriate vechi cu aceşti fermieri şi nu există motive să punem la îndoială calitatea laptelui, pentru că îl testam zilnic la intrarea în fabrică. În plus, colaborăm îndeaproape şi facem eforturi de ambele părti pentru ca această calitate să se menţină tot timpul, iar asta este la fel de important", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Albalact.

"Danone România colectează de la fermele româneşti peste 95% din laptele folosit în fabrica sa din Bucureşti. Cu unii dintre fermieri suntem parteneri de peste 16 ani, de când Danone produce în România. Cu siguranta vom continua să ne aprovizionăm cu lapte de la ferme din România.Avem un plan riguros de monitorizare şi control al furnizorilor de lapte şi verificăm amănunţit atât laptele, cât şi produsele înainte de livrarea pe piaţă. Menţionăm, de asemenea, că Danone România exporta o parte consistentă a producţiei din Bucureşti în alte ţări europene", au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Danone România.

 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO