Efectul interdicției importurilor de cereale din Ucraina: Moldova a devenit, din mai, principala noastră sursă de import de grâu, floarea-soarelui și rapiță

Începând cu luna mai, de când Comisia Europeană a interzis importurile anumitor cereale din Ucraina în România, Republica Moldova aproape a luat locul statului aflat în război ca sursă pentru importurile masive de grâu, floarea-soarelui și rapiță.
Alina Stanciu - lun, 18 sept. 2023, 22:24
Efectul interdicției importurilor de cereale din Ucraina: Moldova a devenit, din mai, principala noastră sursă de import de grâu, floarea-soarelui și rapiță

Culoarele de solidaritate cu Ucraina, spun asociațiile de fermieri, au permis, pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, cât și importul din Ucraina în Moldova. Ulterior, această marfă originară din Ucraina și care apare în documente având originea Moldova, ajunge în România, prin mijloace de transport din Ucraina.

„S-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantităţi importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă din Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE. Deși s-a spus că în perioada 15.03.2023-15.09.2023 au fost interzise importurile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainiene și naționale, dovadă fiind datele statistice”, transmiteau săptămâna trecută fermierii, într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului.

În acest context, Economica a analizat fluxurile de import de cereale din Republica Moldova începând cu mai, de când Comisia Europeană a interzis importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Moldova, cel mai mare al doilea furnizor de grâu pentru România

Potrivit datelor furnizate Economica de către Institutul Național de Statistică, în iunie, România a importat aproximativ 14,9 mii de tone de grâu din Republica Moldova, adică în jur de 36% din cele 41,3 mii de tone cât a cumpărat România de peste granițe în total. 

Ca și în mai, Moldova a fost al doilea cel mai mare furnizor de grâu pentru România, după Ungaria, care a livrat în iunie 18,5 mii de tone. Din Ucraina au venit 2.200 de tone.

În mai, prima lună cu interdicții pentru Ucraina, Moldova a exportat în România 14,5 mii de tone de grâu, cu doar 307 tone mai puține decât în iunie, dar cu 42,7% peste exporturile din aprilie. Acest lucru a propulsat statul vecin pe poziția a doua în topul țărilor de origine pentru importurile de grâu din România. Practic, 32% din grâul care a ajuns în România a fost moldovenesc.

Aceasta în condițiile în care în aprilie și mai 2022 cantitatea de grâu moldovenesc care a intrata în țară a fost zero, iar în iunie 2022 importurile s-au limitat la 548 de tone.

Moldova, cel mai mare exportator de semințe de floarea-soarelui către România

Situația de pe piața grâului se întâlnește lunile acestea și la semințele de floarea-soarelui. În iunie, 83,8% din cele 19,6 mii de tone importate de România, adică 16,4 mii de tone au venit din Republica Moldova.  Cantitățile de floare din Moldova au crescut brusc, cu peste 32%, încă din luna mai față de luna anterioară, iar în iunie s-au mai adăugat încă 143% față de mai.

În mai 2022, România a importat 20,2 mii de tone de semințe de floarea-soarelui din Moldova, a doua țara de origine pentru importurile locale, după Ucraina (31,5 mii de tone), în timp ce în iunie 2022 statul vecin ne-a trimis 14,6 mii de tone.

Astfel, în iunie 2023, importurile au crescut cu 12,6% față de iunie 2022, iar în mai 2023 au fost cu 66% mai mici decât în perioada similară a anului trecut.

Creștere de aproape trei ori la importurile de rapiță

În ceea ce privește rapița, importurile din Moldova au crescut de 2,9 ori în luna mai față de luna anterioară, după ce s-au interzis importurile din Ucraina. În total, în mai 2023 s-au cumpărat din statul vecin 716 tone, Moldova devenind astfel a doua cea mai importantă sursă de rapiță pentru România, după Ucraina.

În iunie, Moldova devenise deja  principala sursă, cu importuri totale de peste 1.800 de tone.

În aprilie, mai și iunie 2022 România nu a cumpărat semințe de rapiță din Republica Moldova.

Cât despre porumb, importurile din Republica Moldova au scăzut în perioada analizată, ajungând în iunie la 5.000 de tone, față de 7.400 în aprilie 2023 și 37.813 în iunie 2022.

Te-ar mai putea interesa și
ANAF așteaptă clarificări de la BNR, dar legislația în domeniul criptomonedelor nu poate genera acum decât litigii. Problemele încep de la înregistrările contabile – avocat
ANAF așteaptă clarificări de la BNR, dar legislația în domeniul criptomonedelor nu poate genera acum decât litigii. ...
Demersurile ANAF în privința controalelor pe zona criptomonedelor sunt lăudabile, dar legislația nu este clară, astfel că riscurile de litigii sunt foarte mari pentru contribuabili. ” Nu se......
Record de cereri de negociere cu băncile. Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?
Record de cereri de negociere cu băncile. Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile ...
În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, ...
Vânzările de smartphone-uri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani. Analiştii se aşteaptă la creşteri de preţuri în lunile următoare
Vânzările de smartphone-uri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani. Analiştii se aşteaptă la creşteri ...
Livrările globale de smartphone-uri au scăzut cu 11% în ritm anual în trimestrul al doilea, atingând cel mai scăzut ...
Europa e pe „roşu aprins”. FMI avertizează că datoria publică ar putea creşte la 130% din PIB în 2040 dacă nu se iau măsuri
Europa e pe „roşu aprins”. FMI avertizează că datoria publică ar putea creşte la 130% din PIB în 2040 dacă ...
Traiectoria datoriei publice a Europei riscă să devină nesustenabilă dacă guvernele nu iau măsuri imediate pentru a-şi ...