Efectul pervers al OUG 114: cu cât au crescut preţurile la energia electrică pentru industrie

Efectul simplu al OUG 114 a fost creşterea preţurilor la electricitate în piaţa concurenţială, în condiţiile în care, pe fondul diminuării capacităţii de generare, din piaţă a fost extrasă suplimentar o cantitate de energie pentru consumatorii casnici care au-redevenit reglementaţi, iar producătorii au fost obligaţi să vândă acea energie la preţuri mult sub ale pieţei, pe mecanismul cost plus profit reglementat de 5%.

Consumatorii industriali s-au tot plâns de aceste preţuri mari dar astăzi vă putem arăta şi care a fost evoluţia acestor preţuri, calculate de un important furnizor de electricitate de pe piaţa concurenţială (nu a dorit să fie citat) pe baza datelor din piaţă.

Iată întâi evoluţia preţurilor pentru consumatorii non-casnici

Concluziile

OUG 114 a pus de fapt paie pe foc: după cum se observă, consumatorii comerciali din concurenţial plăteau deja mult mai mult în decembrie 2018 (momentul în care a fost emisă OUG) decât în vară. 

Avantajele OUG 114 pentru persoanele fizice (preţul a stat pe loc) sunt contrabalansate de creşterea de preţ pentru industrie, cu două efecte. Primul: ce nu au plătit mai mult, în factură, riscă să plătească altfel, prin inflaţie. Al doilea: deja actorii din piaţa de energie încep să vorbească despre riscul de relocare a unor business-uri, în condiţiile în care creşterea preţurilor la energie poate face afacerea neprofitabilă.

Tabelul de mai sus arată că cele mai mari creşteri apar la consumatorii non casnici cu consum mare. Deci, la afacerile mari şi, în special la industrie. Tranşa IE, unde preţurile au crescut cu 25% reprezintă un consum cuprins între 20.000 şi 80.000 MWh/an, următoarea, IF, cea în care preţurile au crescut cu 25% 80.000-150.000 MWh/an, iar tranşa IG, cea cu o creştere de preţ de 23%, cu peste 150.000 MWh an.