El Nino schimbă istoria meteorologiei. Episodul 2026 a egalat deja recordul istoric de intensitate

EL NINO – Anomalia de temperatură a apelor de suprafaţă din Pacificul ecuatorial atinge în prezent 3,07 grade Celsius, adică la fel de mult ca recordul fenomenului din 2015-2016, a declarat pentru AFP Zeke Hausfather, climatolog la institutul independent Berkeley Earth din Statele Unite, scrie Agerpres.

Deşi această cifră a fost obţinută cu ajutorul unei metode abandonate în prezent de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, ea arată intensitatea extremă a fenomenului El Nino din 2026-2027, al cărui vârf este aşteptat în decembrie.

El Nino a provocat deja condiţii climatice extreme în întreaga lume. În America Centrală, o secetă – cea mai gravă din memoria locuitorilor – a uscat câmpurile, a condus la scăderea recoltelor şi a efectivelor de animale şi a provocat o penurie de hrană pentru populaţiile locale.

De asemenea, a perturbat funcţionarea Canalului Panama şi pescuitul de hamsii în Peru şi a alimentat incendiile din Indonezia.

„Luna septembrie are şanse mari să înregistreze cele mai mari anomalii de temperatură din istorie, cu excepţia cazului în care se va întâmpla ceva excepţional până la sfârşitul lunii”, a precizat Zeke Hausfather.

Estimarea sa se bazează pe datele înregistrate de balizele marine ale NOAA. Aceasta din urmă utilizează, încă de la începutul anului 2026, o altă metodă de calcul.

Indicele Old Oceanic Nino Index (ONI), utilizat de Zeke Hausfather, compară temperatura unei zone din Pacific (centru-est) cu media pe 30 de ani. Însă, întrucât oceanele se încălzesc rapid, această medie pe 30 de ani este din ce în ce mai puţin adaptată.

Noua metodă, Relative Oceanic Nino Index (RONI), compară anomalia de temperatură a zonei cu restul zonelor tropicale. O metodă „mai clară şi mai fiabilă” pentru monitorizarea fenomenelor El Nino şi La Nina în timp real, conform NOAA.

Conform acestei tehnici recente, cifrele sunt în prezent mai mici, încă sub nivelurile record.

Însă, la începutul lunii septembrie, NOAA estima la 75% probabilitatea ca fenomenul din acest an să devină cel mai puternic înregistrat vreodată.

Încălzirea apelor de suprafaţă provocată de El Nino modifică întreaga situaţie meteorologică şi vânturile deasupra Pacificului, ceea ce, printr-un efect de domino, afectează precipitaţiile şi temperaturile la nivel global, scrie Agerpres.