Elveţia se îndreaptă spre organizarea unui referendum asupra neutralităţii sale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Organizaţia suveranistă Pro Elveţia a adunat deja peste 100.000 de semnături, necesare pentru lansarea unui referendum menit să ancoreze mai bine în Constituţie neutralitatea elveţiană, a anunţat miercuri unul dintre responsabilii acestei organizaţii, Walter Wobmann, într-un interviu pentru revista Blick, scrie Agerpres.

„Am adunat aproape 140.000 de semnături” (…). Pe 11 aprilie, vom depune iniţiativa la Cancelaria federală. Până atunci, vom continua să strângem semnături”, a adăugat el.

Prost înţeleasă în străinătate, neutralitatea elveţiană a provocat numeroase dezbateri de la începutul războiului în Ucraina, fiecare partid politic interpretând-o în felul său.

Elveţia – care nu face parte din Uniunea Europeană – s-a arătat inflexibilă asupra neutralităţii sale militare, dar în schimb a adoptat sancţiunile instaurate împotriva Rusiei de Bruxelles, o decizie denunţată cu fermitate de primul partid elveţian, UDC, o formaţiune a dreptei radicale.

Moscova a criticat adoptarea de către Elveţia a sancţiunilor europene şi refuză de atunci ca negocierile ONU asupra Siriei să aibă loc la Geneva, în Elveţia.

„Prin adoptarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei, noi ne-am barat calea. În ochii ruşilor, nu mai suntem neutri”, a subliniat Wobmann, fost deputat UDC, în interviu.

Constituţia federală elveţiană prevede ca Parlamentul şi guvernul să vegheze la „păstrarea neutralităţii”, însă Pro Elveţia vrea să meargă dincolo de aceasta.

Proiectul său de referendum – denumit în Elveţia „iniţiativă populară” – cere ca textul Constituţiei să garanteze ca neutralitatea să fie „armată şi perpetuă” şi aplicată „în permanenţă şi fără excepţie”.

Măsurile de coerciţie non-militare, precum sancţiunile, ar fi de asemenea interzise, exceptând cazul când acestea sunt decise de ONU.

Pro Elveţia, care se opune de asemenea oricărei apropieri de NATO, doreşte ca textul Constituţiei să interzică Elveţiei aderarea la orice alianţă militară sau de apărare, exceptând cazul unui atac militar direct împotriva ţării.

„Doar dacă suntem atacaţi direct ne putem alia cu alţii. Dacă suntem transformaţi în parte de război, trebuie să ne apărăm”, a subliniat Wobmann.

După ce semnăturile sunt depuse şi apoi verificate de Cancelarie, se scurg de obicei mai multe luni şi chiar câţiva ani înainte ca votul să aibă loc.