Mașinile cu motoare cu ardere internă ar putea fi vândute și după 2035. Parlamentul European susține relaxarea țintelor de emisii

04 11. 2026
Parlamentul european climatic emisii CO2

După ce, pe 20 octombrie, legiuitorii din Partidul Popular European (de centru-dreapta), din Partidul Socialist (de centru-stânga) și din grupul liberal Renew au ajuns la un acord conform căruia producătorii auto europeni vor trebui să reducă emisiile cu doar 87,5% până în 2035, restul de 7,5% fiind compensat prin utilizarea oțelului ecologic, acum proiectul a fost admis și de comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară.

Varianta susținută de europarlamentari prevede o reducere a emisiilor de 87,5% până în 2035, față de nivelul de referință din 2021, și introduce un mecanism de compensare asociat utilizării oțelului cu emisii reduse de carbon produs în Uniunea Europeană.

Dacă propunerea va fi aprobată în plenul Parlamentului European în forma susținută de comisie, producătorii auto nu vor mai fi obligați să se încadreze în actualul obiectiv de reducere cu 100% a emisiilor de CO₂ pentru automobilele noi începând din 2035. În consecință, pe piața europeană ar putea continua să fie comercializate și după această dată automobile echipate cu motoare cu ardere internă, inclusiv hibride plug-in și modele electrice cu autonomie extinsă.

Votul comisiei parlamentare merge chiar mai departe decât propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în decembrie 2025, care prevedea reducerea obiectivului de la 100% la 90%. Compromisul susținut de principalele grupuri politice din Parlamentul European introduce o flexibilitate suplimentară prin acordarea unui credit de 7,5 puncte procentuale pentru utilizarea oțelului cu emisii reduse de carbon fabricat în UE. În acest fel, reducerea efectivă a emisiilor luată în calcul pentru atingerea obiectivului ar putea ajunge la 87,5%.

Este important de precizat că aceste procente se raportează la nivelul de referință din 2021 și nu reprezintă valori exprimate în grame de CO₂ pe kilometru. Mecanismul propus nu înseamnă nici că toate automobilele comercializate după 2035 vor putea avea motoare termice, ci că producătorii ar putea păstra în ofertă asemenea modele în limitele obiectivelor de emisii aplicabile flotelor lor.

Flexibilitate mai mare pentru industria auto europeană

Relaxarea obiectivelor privind emisiile reprezintă un sprijin pentru constructorii auto europeni, care se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea producătorilor chinezi pe piața europeană și cu dificultăți în menținerea pozițiilor comerciale în China. În același timp, ritmul de adoptare a automobilelor electrice nu a evoluat uniform pe toate piețele și segmentele, iar costurile de producție și tranziția tehnologică continuă să pună presiune asupra industriei.

Compromisul susținut de trei dintre principalele grupuri politice europene – Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S&D) și Renew Europe – reflectă această preocupare pentru competitivitatea industriei. Totuși, flexibilizarea regulilor ridică și problema predictibilității cadrului legislativ pentru companiile care au investit deja în electrificare și în dezvoltarea unor noi platforme și tehnologii.

Plenul Parlamentului European urmează să voteze pachetul auto în luna decembrie. Votul va stabili poziția instituției pentru negocierile ulterioare cu Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă guvernele statelor membre și care încă analizează propunerile. Prin urmare, forma votată de comisia ENVI nu reprezintă încă legislația finală.

Reguli elaxate pentru flotele companiilor

În aceeași zi, comisiile parlamentare au susținut și modificarea caracterului obiectivelor privind ponderea automobilelor cu emisii zero în flotele corporative. Acestea ar urma să devină obiective orientative, în locul unor ținte obligatorii, așa cum propusese Comisia Europeană.

Legiuitorii europeni discută, de asemenea, Legea privind acceleratorul industrial, care include cerințe de tipul „Fabricat în Europa”. Acestea ar urma să condiționeze accesul automobilelor electrice cu baterie la anumite stimulente guvernamentale și facilități destinate flotelor de îndeplinirea unor criterii privind originea europeană a producției.

Obiective revizuite și pentru autoutilitare

Propunerea susținută de comisia parlamentară modifică și obiectivele de reducere a emisiilor pentru autoutilitare. Pentru 2030, reducerea ar urma să fie de 35%, față de 40% în varianta propusă inițial de Comisia Europeană, iar pentru 2035 obiectivul ar fi o reducere de 80%.

Constructori cu o prezență importantă pe piața autoutilitarelor, printre care Stellantis și Renault, au atras atenția că adoptarea versiunilor electrice în acest segment este mult sub nivelurile prevăzute de obiectivele europene. Utilizarea comercială a acestor vehicule presupune cerințe specifice privind autonomia, capacitatea de încărcare, timpul de alimentare și costurile de exploatare, ceea ce face tranziția mai dificilă decât în cazul unor categorii de autoturisme.

Credite suplimentare pentru automobilele electrice fabricate în Europa

Pachetul include și alte mecanisme de flexibilizare a modului în care producătorii își calculează emisiile medii și își îndeplinesc obiectivele pentru 2030.

Printre acestea se numără posibilitatea de a calcula media emisiilor pe o perioadă mai largă, precum și acordarea unor super-credite pentru automobilele electrice cu baterie produse în Europa. Mecanismul urmărește să încurajeze dezvoltarea și comercializarea unor modele electrice mai mici și mai accesibile, dar și a unor vehicule considerate eficiente, indiferent de dimensiune.

Potrivit formulei propuse, un automobil electric de dimensiuni mici, cu o lungime de cel mult 4,2 metri, ar putea primi un coeficient de 1,4 credite, în timp ce un automobil electric încadrat în categoria celor eficiente ar beneficia de un coeficient de 1,2 credite.

Un alt element al compromisului îl reprezintă posibilitatea de a lua în calcul combustibili alternativi eligibili, precum biocombustibilii și combustibilii sintetici (e-fuels), în mecanismele de compensare a emisiilor după 2030. Aceste prevederi urmăresc să ofere producătorilor mai multe opțiuni tehnologice pentru respectarea obiectivelor europene, dincolo de trecerea exclusivă la automobile electrice cu baterie.

În ansamblu, votul din comisia ENVI marchează o nouă schimbare de direcție în dezbaterea europeană privind viitorul motorizărilor. Miza nu este doar posibilitatea comercializării unor automobile cu motoare termice după 2035, ci și modul în care Uniunea Europeană încearcă să echilibreze obiectivele climatice cu competitivitatea industrială, investițiile și capacitatea producătorilor europeni de a concura pe o piață globală aflată într-o transformare rapidă.

Citește și:
– Parlamentarii europeni s-au înțeles să amâne interdicția cu privire la mașinile cu motoare cu ardere internă după 2035