Emisiile de metan asociate producţiei de energie se menţin la niveluri record

În 2024, producţia record din industria combustibililor fosili (gaze, petrol, cărbune) a fost responsabilă pentru eliberarea în atmosferă a peste 120 de milioane de tone de metan, aproape de recordul atins în 2019, conform noii ediţii a acestui raport intitulat „Global Methane Tracker”.

Invizibil în aer şi inodor, metanul, al doilea cel mai important gaz cu efect de seră după dioxidul de carbon (CO2), este un gaz natural emis din gazoducte şi mine de cărbune, dar şi de vacile din crescătorii intensive şi depozitele de deşeuri, scrie Agerpres.

Aproximativ 580 de milioane de tone de metan sunt eliberate în fiecare an, 60% fiind atribuibile activităţilor umane – agricultura se situează în frunte, urmată de sectorul energetic – şi aproape o treime zonelor umede naturale.

Sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile antropogene de metan, din cauza scurgerilor produse în timpul extracţiei şi producţiei, dar şi transportului.

Cu o putere mult mai mare de încălzire comparativ cu CO2, metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală de la revoluţia industrială, însă are o durată de viaţă mai scurtă. Prin urmare, constituie o pârghie prioritară pentru o reducere rapidă a emisiilor.

Cu toate acestea, măsurile de luptă împotriva metanului rămân „se menţin sub ambiţii”, după cum a declarat Fatih Birol, director executiv al IEA. Iar acest lucru se întâmplă în pofida faptului că aproximativ 70% din aceste emisii ar putea fi evitate cu uşurinţă, la costuri reduse – gazul captat ar putea fi revândut, potrivit agenţiei aflate sub umbrela Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

– Zone cu „super-emiţători” –

China este cel mai mare emiţător de metan din lume, provenit în principal din sectorul cărbunelui. Urmează Statele Unite şi Rusia.

Cifrele IEA se bazează pe date măsurate, acolo unde observaţiile sunt posibile, spre deosebire de emisiile raportate, date ce pot fi învechite sau estimate plecând de la informaţii din sectorul energetic. Potrivit IEA, estimarea sa este cu aproximativ 80% mai mare decât totalul raportat de ţările Naţiunilor Unite.

Însă, „transparenţa se îmbunătăţeşte” datorită a peste 25 de sateliţi care monitorizează din spaţiu „norii” de metan care se evaporă din instalaţiile de petrol şi gaze, dar şi din depozitele de deşeuri, ferme, orezării şi altele.

Unul dintre aceştia, satelitul european Sentinel 5P, care detectează doar scurgerile cele mai mari, a observat că „evenimentele de super-emisii de metan” la instalaţiile de petrol şi gaze au atins un nivel record în 2024, în pofida unei acoperiri reduse. Scurgeri masive au fost reperate în întreaga lume, dar în special în Statele Unite, Turkmenistan şi Rusia.

Puţurile de petrol şi gaze abandonate şi minele de cărbune sunt, de asemenea, surse majore de scurgeri de metan, potrivit unei noi analize a IEA pentru acest raport. Împreună, acestea ar constitui „al patrulea cel mai mare emiţător global de metan din combustibili fosili”, contribuind cu aproximativ 8 milioane de tone în 2024.

Conform IEA, angajamentele actuale ale companiilor şi ţărilor în materie de reducere a emisiilor de metan acoperă 80% din producţia globală de petrol şi gaze. Însă, în prezent, doar aproximativ 5% din această producţie „respectă în mod verificabil un standard de emisii de metan aproape de zero”.

Totuşi, lupta împotriva acestor emisii de metan de origine energetică ar încetini semnificativ încălzirea globală, evitându-se o creştere cu aproximativ 0,1 grade Celsius a temperaturilor globale până în 2050. „Acest lucru ar avea un impact considerabil, comparabil cu eliminarea simultană a tuturor emisiilor de CO2 provenite din industria grea la nivel mondial”, se arată în raport.

Grupul de experţi Ember a estimat miercuri că industria combustibililor fosili trebuie să îşi reducă emisiile de metan cu 75% până în 2030 pentru menţinerea pe calea cea bună către neutralitatea carbonului până în 2050.

Însă, metanul asociat cărbunelui „este încă ignorat”, a deplâns Sabina Assan, analistă la Ember. „Există în prezent tehnologii rentabile” şi uşor „de implementat pentru combaterea metanului”, a spus ea. „Nu mai putem lăsa minele de cărbune să scape cu asta”, a adăugat Assan.