1EUR = 4.8744 RON | Bucureşti 18 º

Companii

Bogdan Putinică, Enea: Costurile industriei IT au crescut artificial cu 30-40% în ultimii doi ani. Companiile, nevoite să oprească dezvoltarea

Costurile cu forţa de muncă a industriei IT au crescut artificial cu 30-40% în ultimii doi ani din cauza măsurilor impuse de Guvern în sectorul macroeconomic. În această situaţie, companiile sunt nevoite să reducă investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi să scumpească la rândul lor serviciile pe care le oferă, avertizează Bogdan Putinică, senior vicepresident în cadrul grupului suedez Enea, care are în România cel mai mare centru de dezvoltare de software din lume.

 
31 mar, 2019 | | ECONOMICA.net

El a precizat că încercările timide de a redresa industria IT din România, prin scutirea de la plata impozitului pentru angajaţii din sector, nu au fost suficiente, iar noile măsurile fiscale le-au redus impactul real. 

"Cred ca a început în 2017, o schimbare la faţă a politicilor macroeconomice faţă de IT, când facilităţile pe care le-am avut amestecate împreună cu politicile fiscale s-au schimbat. Pe vremea respectivă cred că s-au modificat procentele de pensii, s-au modificat regulile pentru pensii, apoi CASS-urile, s-au trecut taxele la angajat şi aşa mai departe. Au existat nişte încercări firave de a ajuta, pentru că au existat, acesta este adevărul, o subvenţie pentru un an de zile. Cert este că de doi ani şi jumătate, în medie, costurile în această industrie au crescut artificial cu cel puţin 30-40%. Când zic artifical, nu mă gândesc la bani care se duc în buzunarul oamenilor, practic se duc la stat", a spus într-un interviu acordat ECONOMICA.NET Bogdan Putinică, senior group vicepresident Enea şi antreprenor.

Acesta a precizat că noile taxe sunt suportate de companiile private şi, mai mult de cât atât, au început să fie decontate chiar şi de sectorul public.

"Deci se duc banii la stat, ei să bat cu pumnul că scăzut deficitul. De ce? Pentru că toți plătim mai multe taxe. Din fericire aceste taxe nu sunt plătite de oameni pentru că asta le-ar fi dărâmat politicile populiste și s-ar fi dus pe apa sâmbetei tot această... mie mi se pare o şandrama macroeconomică. Toată această şandrama economică este suportată însă de companii, iar în ultima perioadă la aceste companii s-au adăugat și cele din mediul public, de unde până acum erau numai firmele particulare, mă rog, sufeream cu toții, acum, practic, plătesc şi ei propriile lor prostii și politici macroeconomice".

Potrivit lui Putinică, companiile în marea lor majoritate au adoptat o politică de protecție a oamenilor, în mare parte nevoite din cauza lipsei acute a forţei de muncă. Însă, reversul medaliei este faptul că au fost nevoite să taie bugetele destinate cercetării şi dezvoltării.

"Cu toții ne plângem că ne pleacă talentele, că nu mai sunt oameni în România, că nu avem pe cine să punem la orice job și așa mai departe, cu atât mai mult oamenii inteligenţi. Deci companiile au recuperat sau au compensat aceste tâmpenii făcute de Guvern, păstrând salariile în monede compatibile echivalente cu ce era înainte de aceste transformări.

Deci costul practic a diminuat bugetele companiilor cu cifră estimativă 30%-40%, asta se poate calcula, și cam toată lumea știe. Vezi ce fond de salarii ai şi vezi cât ai pompat înapoi către Guvern în taxe. Din păcate, chestia asta te privează de bugetele de investiții și dezvoltare. Mediu privat la fel ca și mediul public declară cu jumătate de gură, mai mult sau mai puțin, că nu avem bani de investiții. Trenurile deraiază, în curând, probabi, spitalele o să plutească în aer pentru că nu o să mai aibă bani de nimic.

Uite așa mediul privat, companiile, noi, de exemplu. Banii vin de undeva, nu îi aduc de acasă, suntem o companie listată la bursă şi atunci reduci, bugete de investiții: dezvoltare training. Practic, îți amanetezi sau distrugi viitorul ca să plătești politicile macroeconomice ale unui guvern incapabil", explică Putinică.

De asemenea, aceste taxe au avut un impact şi în rata profitabilităţii companiei Enea pe anul 2018. Cu toate acestea, compania are creşteri în cifra de afaceri.

"Anul trecut s-a încheiat bine, rata profitul a scăzut în România din cauza costurilor pe care le avem cu taxele. Noi am crescut în fiecare an, timp de 20 de ani, cu excepţia anului 2004, şi aproape în fiecare an creştem cu sume formate din două cifre. Şi mă aştept ca acest trend să continue. Este o performanţă foarte bună. Nu am avut un an de contracţie ca companie, şi creşterea o să continue şi în 2019. Potenţial de dezvoltare există în continuare. Există foarte multe oportunităţi care nu pot fi implementate sau executate din lipsa capitalului uman. Clar, asta este frâna principală, iar în momentul de faţă la nivel de profit suntem impactaţi ca toată industria de cei de la guvernare", spune directorul Enea.

Bogdan Putinică mai spune că, în momentul de faţă, România dispune de doar două vârfuri de lance, respectiv industria auto şi industria IT, care are o valoarea adăugată extrem de mare, şi, în care majoritatea banilor vin din afara ţării. 

Creşterea ponderii sectorului IT&C în PIB de la 5,6% în 2015 la 10% până în anul 2022 este prioritatea numărul 1 pe lista de "măsuri" pentru această industrie asumată de coaliţia de la putere prin programele de guvernare.

"Industria de IT, la care știu în 2018 că ne uităm la 6,5% din PIB, cu valoare adăugată enormă, cu taxe enorme şi bani veniți eminamente din import. Practic se vinde la export şi se aduc în țară bani și așa mai departe. Este o trambulină fantastică pe care România efectiv, o fâsâie, nu noi, ci guvernul, partidul politic. Contribuţia la PIB ar putea să fie uşor 10% în loc de 6%".

Acesta spune că dacă sectorul IT ar reprezenta 10% din PIB, pentru că fiecare salariat generează sume ne bani cuprinse între cinci şi şase cifre în euro, bani cu care ţara ar putea moderniza spitalele sau ar putea creşte pensiile.

"Ei în schimb ce fac? Te ajută să nu mai fi competitiv pentru că rezultatul acestor schimbări mari pe care le pompează în economie transformă industria IT. Crescându-ţi costurile, eşti nevoit de legile pieţei să rezişti şi cum altfel decât să creşti şi tu, la rândul tau, preţurile. Telekom a anunţat deja că au făcut asta. Din păcate ceea ce se întâmplă este că toate măsurile acestea să ducă înapoi către oameni, în costuri pe care o să le deconteze următoarea generație politică care va veni", afirmă Putinică.

Cum se poate dezvolta sectorul IT

Cea mai mare problemă a sectorului IT este lipsa capitalului uman, criză care ar putea fi rezolvată în parte cu ajutorul sistemului de învăţământ.

"Suntem între ciocan şi nicovală (...) industria face tot ce poate face, iar, din păcate, noi recrutăm din România. Acest lucru înseamnă că absolvenţii noştri vin din sistemul educaţional făcut de stat şi controlat de stat. Iar statul în loc să investească în facultățile care generează forță pentru industriile asta fanion, are alte preocupări. Discuțiile sunt însă despre începerea cursurilor mai de dimineaţă ca să scadă traficul în Bucureşti. Aici se vede lipsa de viziune și de gândire", povesteşte Putinică.

Aceste vede o potenţială soluţie în dublare numărului de profesori din facultăţile tehnice de la noi din ţară întrucât industria poate absorbi un număr mult mai mare de absolvenţi decât în prezent.

"Statul însă trebuie să gândească precum o companie. În industria IT, aş zice că sunt 10-15.000 de firme. Dacă facem o medie de cinci locuri de muncă pe firmă, pentru că sunt unii care angajează cu sutele, alţii cu miile, dar sunt şi care angajează doar doi oameni, ar însemna 30-50.000 de locuri de muncă, bine plătite care generează o grămadă de bani.

Aceste locuri de muncă nu pot fi umplute de absolvenții actuali deoarece ei sunt maxim 10.000. Dacă acum ai zece profesori la fiecare universitate, să zicem, mai aduci încă zece, dacă îi găseşti. Şi peste patru ani, în loc să iasă 8.000 de absolvenţi, o să iasă 16.000. Acesta este un exemplu clar, iar industria poate absorbi şi mai mult decât atât.

Acest lucru nu costă statul niciun ban pentru că toți acești studenți se vor angaja în industria IT pentru că industria are nevoie de angajați, deci practic probabil riscul de investiții al statului este zero", explică Putinică.

Acesta a adăugat că modelul de business al Enea presupune angajarea oamenilor cu experienţă, însă sunt foarte multe companii din industrie care au nevoie şi de juniori. Totuşi, compania derulează în fiecare an programe de internship-uri pentru studenţi.
 
Proiectele şi produsele Enea

Enea România colaborează de ceva vreme cu Agenţia Spaţială Europeană, pe care o ajută cu software pentru sateliţi şi sonde trimise în sistemul solar. Românii de la Enea au dezvoltat prima soluţie pentru spaţiu bazată pe sistemul de operare Linux, un proiect de cercetare inginerească foarte dificil pentru că produsul final trebuie să răspundă exigenţelor de performanţă şi fiabilitate caracteristice industriei aerospaţial.
 
Un alt proiect, care se află în faza de dezvoltare este un software de realitate augmentată care să ghideze astronauţii cu taskurile pe care le au de rezolvat în nava cosmică.
 
"Chiar dacă România nu are o industrie aerospaţială, dar avem fizicieni, ingineri şi matematicieni deştepţi. Şi lucrăm pentru Agenția Spațială Europeană. Ultima proiect pe care îl facem acolo este un soft de realitate augmentată. Sunt nişte ochelari speciali pe care ți-i pui şi practic vezi pașii, procesele și procedurile pe care le faci într-o navă cosmică. Te ghidează şi îţi spune ce trebuie să faci, ce trebuie să asamblezi, le vezi practic suprapuse şi îţi spune ce să faci. Am început să lucrăm la el din noiembrie 2018 şi este încă lucru", spune vicepreşedintele român al companiei suedeze.
 
De asemenea, un alt proiect important este derulat în zona industriei medicale. Inginerii români împreună cu omologii lor americani au dezvoltat un soft care poate detecta de foarte timpuri cancerul pulmonar cu ajutorul inteligenţei artificiale.
 
"Pe scurt, vorbim de o detectare timpurie a cancerului de plămâni pentru care se realizează o mostră de salivă care se desface până la nivel de celulă. Există un echipament ca o centrifugă care desface celulă cu celulă. Şi celulei i se face o fotografie. Celulele pre-boală care sunt nişte precursori, apar ]n imagini. Ca să poţi să faci această analiza îţi trebui precizie şi viteză şi aici ajută tehnologia pentru că nu poţi să aştepţi două zile. Îţi trebuie un soft deştept şi asta a făcut Enea şi încă facem. Urmează să fie lansat în SUA în momentul în care vor lua toate adeverinţele de la FDA'', explică Putinică. 
 
Totodată, inginerii români din cadrul Enea lucrează la un proiect din industria navală care presupune relizarea unor sisteme de navigaţie pentru bărci, precum şi la un proiect pentru o companie suedeză, lider de piaţă, pentru dezvoltarea camerelor de luat vederi cu infraroşii.
 
"Noi ne-am propus să fim în vârf adică în zona de creeare de produse, de inovare, să fii la curent cu ultimele trenduri din piaţă. Ne poziţionăm ca o extensie a departamentelor de R&D ale clienţilor noştri. Lucrăm pentru cel mai mare furnizor din lume care oferă camere cu infraroşii. Este o companie suedeză, lider de piaţă şi îi ajutăm să facă următoarele generaţii de camere şi următoarele produse cu infraroşii care se duc pe piaţă.
 
Încercăm să folosim creierele şi talentele pe care le avem. Dacă rămâi pe zona de inovaţie de produs, cred că poţi să faci o treabă foarte bună, aici, în ţară", adaugă Putinică.
 
Cât priveşte zona de achiziţii, Enea se dezvoltă la nivel de grup în zona de 5G pentru a putea să îşi crească profilul de furnizor pentru noua reţea care urmează să se lanseze în următorii ani în toată lumea.
 
''Ne uităm şi la startup-uri, şi achiziţionăm companii care ne completează profilul din zona 5G. Tocmai s-a finalizat o achiziţie a unei companii din Athos, o divizie din Austria specializată în managementul soluțiilor de autorizare pentru cloud și, practic, ne completăm un portofoliu de produse și o ofertă pe zona de 5G. Achizițiile sunt o constantă la noi, este o metodă de a creşte".
 
Putinică spune că a fost în discuții cu o companie românească de servicii digitale, dar tranzacţia nu s-a încheiat. "Acum ma uit la altă companie, cu un profil asemănător. Startup-urile româneşti nu sunt pe radarul Enea. Noi suntem investitori strategici, noi cumpărăm modele de afaceri stabile care pot contribui şi nu găsim asta aici". 
 
Bogdan Putinică a fondat, în anul 2000, împreună cu Daniel Bogdan, compania IP Devel, preluată opt ani mai târziu de Enea, cel mai mare grup suedez de software pentru comunicaţii. Fostul CEO al IP Devel a decis să rămână în grup şi să contribuie în continuare la dezvoltarea afacerii pe care a lansat-o, dar se ocupă şi de investiţii personale, unde nu are o capacitate executivă.
 
loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO