Engie ar putea renunţa la finanţarea proiectului gazoductului Nord Stream 2

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.

‘Dacă sancţiunile SUA se aplică efectiv proiectului (Nord Stream 2) atunci ar trebui să nu continuăm să finanţăm acest proiect astfel încât să nu fim pasibili de sancţiuni’, a declarat Pierre Chareyre. Totuşi, oficialul Engie a adăugat că ‘nu suntem încă în această situaţie’ iar aşa cum stau lucrurile, ‘reglementările privind sancţiunile nu sunt retroactive, aşadar doar viitoarele transmiteri de fonduri sunt în pericol’ dacă în final legislaţia va fi adoptată.

O nouă lege adoptată în SUA permite preşedintelui Donald Trump să sancţioneze companiile care lucrează la gazoductele din Rusia, de exemplu prin limitarea accesului lor la băncile americane sau prin excluderea lor de la contractele publice din Statele Unite.

Luna aceasta, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a criticat tentativele de ‘sabotaj’ care vizează anumite investiţii în infrastructurile energetice, citând în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să majoreze cantitatea de gaze naturale livrată direct din Rusia în Germania.

‘În ultima vreme ne-am confruntat frecvent cu restricţii artificiale în dezvoltarea infrastructurilor. Vedem un sabotaj evident al unor proiecte de infrastructură atractive şi viabile din punct de vedere economic, cum este de exemplu Nord Stream 2’, a declarat Novak la Congresul mondial al petrolului care se desfăşoară zilele acestea la Istanbul.

Oficialul rus nu a precizat cine este la originea acestui ‘sabotaj’, însă mai multe state din Estul Europei, în frunte cu Polonia, se opun proiectului Nord Stream 2, pe fondul tensiunilor dintre UE şi Moscova provocate de conflictul ucrainean.

În timp ce Comisia Europeană speră să negocieze în mod direct cu Moscova punerea în practică a acestui proiect, Gazprom apreciază că o astfel de negociere nu este necesară.

Separat, grupul rus Gazprom a avertizat că posibilele noi sancţiuni care ar fi adoptate de administraţia americană împotriva Moscovei ar putea întârzia unele proiecte ale companiei, inclusiv gazoductele Nord Stream 2 şi Turkish Stream.

‘Riscul ca SUA să introducă sancţiuni ar putea duce la amânări sau ar împiedica finalizarea proiectelor grupului’, a informat Gazprom în prospectul pentru viitoarea sa emisiune de eurobonduri.

De asemenea, partenerii europeni ai Gazprom în proiectul Nord Stream 2 au cerut SUA să înceteze să mai ameninţe că vor introduce sancţiuni împotriva acestui proiect. Aceasta după ce, în luna aprilie a acestui an, un număr de cinci companii energetice europene, printre care şi grupul austriac OMV, au acceptat să furnizeze jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.