Epoca dobânzilor mici se apropie de sfârşit, iar lichiditatea din sistem începe să se reducă. Amânarea ratelor va reduce şi mai mult lichiditatea

De la începutul lunii aprilie şi până în prezent, dobanzile de pe piaţa interbancară au scăzut uşor, la fel şi cele la credite (de la 2,57% pe 2 aprilie nivel Robor la 3 luni la 2,50% pe 24 aprilie pentru acelaşi indicator) . Totuşi, odată cu finalizarea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii pe care băncile comerciale trebuie să le constituie la BNR, perioada de scădere a dobânzilor se apropie de final.

Mai mult, nivelul dobânzilor la overnight a început deja să crească relativ brusc, de la 1,72% în 23 aprilie la 2,61% în 24 aprilie. De asemenea, trezoreriile băncilor se plâng că nivelul swap-urilor (contract derivat pe nivelul viitor al dobânzii, in acest caz) este uşor ridicat, iar tendinţa s-ar putea să continue. Acum însă, s-au constituit însă rezervele, s-au efectuat plăţi de impozite şi taxe şi banii au cam ieşit din sistem. Este clar că vom avea o săptămână cu dobânzi în creştere.

Lichiditatea din piaţa bancară, care în urmă cu o lună şi jumătate trebuia să fie sterilizată de către BNR, începe să se diminueze tot mai mult. Cumpărările de titluri de stat pe piaţa secundară de către BNR, prin care se pompează lichiditate în sistem, sunt mici, atât cât trebuie pentru a păstra cursul şi dobânzile în echilibru. Această lipsă temporară de lichiditate din sistem s-ar putea ameliora pe 29 aprilie când ajung la scadenţă titluri de stat de 8 miliarde de lei, bani pe care Finanţele vor trebui să îî elibereze în sistem. Totuşi, delaerii băncilor spun că această lichiditate va fi de scurtă durată, cu atât mai mult cu cât Ministerul Finanţelor se împrumută aproape zilnic de pe piaţa interbancară.

Norii negri par să se adune asupra sistemului bancar nu doar din perspectiva diminuării lichidităţii, ci şi a faptului că, în funcţie de suspendarea la plată a ratelor pentru clienţii cu probleme din cauza Covid 19, cash flow-ul băncilor se va diminua consistent în următoarea perioadă. Practic, prersiunile asupra sistemului bancar abia de acum încolo încep.

Lipsa cash-ului va reclama solicitările de majorări de capital sau pur şi simplu necesarul de bani suplimentari de la acţionari. În cazul băncilor mari, acest lucru nu va fi probabil o mare problemă, dar în cazul băncilor mici, şi avem peste 10 în sistem, s-ar putea însă să existe dificultăţi. BNR a promis însă că nu va lăsa nici o bancă din sistem să aibă probleme, pentru că „dacă pică una, vor pica toate, în sistem de domino”.

În contextul în care banii din plata ratelor care asigurau cash flow-ul unei bănci nu vor mai intra în acelaşi ritm, băncile comerciale s-ar putea să fie nevoite să crească dobânda la depozite pentru a împiedica eventuale ieşiri pe această parte. Rata medie a dobânzilor la depozitele populaţiei şi firmelor comunicată de BNR pentru finale lui februarie 2020 a fost de 1,93%, în creştere uşoară faţă de ianuarie 2020, când a fost de 1,90%.

Nu rămâne decât accesarea împrumuturilor de pe piaţa externă de către MF, pentru a asigura lichiditatea pe piaţa internă. Teoretic, Ministerul Finanţelor mai poate face în acest an cel puţin două emisiuni pe piaţa externă, probabil pe cinci şi maximum o mică parte pe zece ani, după ce Fitch şi Moody’s au schimbat perspectiva ratingului României la negativ, iar în toamnă ne aşteaptă intrarea în categoria junk (nerecomandat investitorilor), dacă PNL nu renunţă la majorarea pensiilor cu 40%, planificată prin lege pentru luna septembrie 2020.