Reguli noi pentru lapte: Va scrie „Produs în România” doar pe ambalajul laptelui de la vacile româneşti

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul de lege prin care laptele proaspăt de consum va fi etichetat diferit, pentru a evidenţia originea  materie prime, a ajuns din nou în atenţia parlamentarilor, după câteva luni în care altele au fost priorităţile acestora. Luni, 7 martie,  în cadrul subcomisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai  Ministerului Agriculturii, ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale, ANSVSA, ANAF şi mai multe asociaţii de fermieri şi procesatori sunt invitaţi să discute amendamentele pe acest proiect inclus în circuitul legislativ din martie anul trecut. Dacă proiectul va trece, consumatorii români vor putea afla de pe eticheta produsului dacă laptele pe care îl cumpără provine de la ferme din România sau a fost adus de procesatori din import pentru a fi prelucrat în ţara noastră. „Procesatorii vor putea pune pe etichetă sintagma „produs în România” doar dacă laptele a fost muls din ferme din România”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorel Secară, vicepreședinte Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), unul dintre fermierii care au participat la discuţiile pe acest proiect de lege.

Mai mult, proiectul de lege va impune şi anumite restricţii în ceea ce priveşte cantitatea de lapt praf care poate fi folosită pentru producerea laptelui proaspăt.

Citeşte şi Adevărul din cutia de lapte. Ce se întâmplă cu alimentul înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor

„Luni ne întâlnim la Comisia de Agricultură. Va fi o întâlnire de lucru la care am invitat toate părţile interesate. Ei ar trebui să se înţeleagă între ei pentru ca noi să putem scrie proiectul”, a declarat pentru ECONOMICA.NET preşedintele Comisiei pentru Agricultură, deputatul Nini Săpunaru.  

Tot luni, aceeaşi subcomisie va discuta şi pe marginea a trei proiecte de act normativ prin care se doreşte modificarea legii ce reglementează comerţul a produselor alimentare (Legea 321/2009). Principala modificare propuse se referă la obligaţia comercianţilor de a se aproviziona cu carne, legume şi fructe în proporţie de 51% de pe lanţul scurt. Potrivit proiectului, aşa cum a fost el votat de Senat, comercianţii persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca pentru categoriile carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Altfel spus, cel puţin 51% dintre produsele de pe rafturile supermarketurilor din aceste categorii ar trebui să fie româneşti, chiar dacă autorităţile din România numesc acest lucru altfel.

„Este vorba despre aprovizionarea pe lanţul scurt, pentru că nu poţi obliga hipermarketurile să cumpere de la intern. Ar fi anticoncurenţial. UE acceptă însă varianta lanţului scurt, adică îi încurajăm pe producătorii din zonă (în proximitatea retailerului n. red.), care nu vin de la sute de kilometri depărtare”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Nini Săpunaru.