Euro supravieţuieşte lui 2012, dar 2013 s-ar putea dovedi la fel de dificil

Economica.net
27 12. 2012
bani__euro__bancnote_30576700_01886500

Moneda unică europeană a încheiat anul în forţă, după ce Eurogrupul a reuşit să ajungă în decembrie la un acord de furnizare a îndelung amânatului ajutor de salvare către Grecia pentru a menţine ţara pe linia de plutire şi blocul intact.

La rândul său, Atena şi-a respectat partea ei din înţelegere – austeritate strictă, reforme economice şi un buget puţin generos – totul cu scopul de a reduce povara masivă a datoriei la 124% din PIB până în 2020.

De asemenea s-au înregistrat progrese pentru ameliorarea coordonării economice şi fiscale în zona euro, un prim pas spre un regim de supraveghere bancară, fapt care a rotunjit câştigurile realizate pe ultima sută de metri şi care lasă Europa într-o formă mult mai bună decât părea probabil la începutul anului, notează EUbusiness.

„Mulţi observatori au spus că totul s-a terminat pentru Grecia şi apartenenţa sa la zona euro. Pe măsură ce se apropie sfârşitul anului, ştim că aceste Casandre s-au înşelat”, a declarat comisarul european pentru afaceri monetare, Olli Rehn.

Timp de multe luni, toţi analiştii au vorbit despre probabila ieşire a Greciei din zona euro şi ce ar putea însemna acest lucru pentru viitorul zonei. Acum ‘probabilitatea ca un stat membru să părăsească zona euro a luat sfârşit’, a declarat Janis Emmanouilidis, din cadrul Centrului pentru politică europeană (EPC).

Reflectând schimbarea intervenită, Standard and Poor’s a ridicat cu şase trepte ratingul pentru datoria suverană a Greciei, datorită a ceea ce a numit ‘puternica determinare a statelor membre ale zonei euro de a menţine apartenenţa Greciei’.

Ministrul grec de finanţe, Yannis Stournaras, a declarat că decizia ‘este una foarte importantă şi care creează un climat de optimism, dar ştim că drumul este încă lung şi dificil şi nu a venit încă momentul în care ne va fi mai uşor’.

Analiştii economici au evidenţiat şi acordul privind mecanismul unic de supraveghere bancară, un prim pas în izolarea creditorilor care întâmpină probleme şi ameninţă să producă un dezastru financiar.

Însă poate realizarea cea mai importantă, cea care a furnizat susţinere şi altor reforme, a fost angajamentul luat în vară de şeful Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, de a face tot ce va fi necesar pentru a salva euro. În septembrie, Draghi a declarat că BCE va cumpăra datoria suverană a oricărei ţări membre a zonei euro fără o limită prestabilită, dacă asta va fi necesar pentru a ţine pieţele financiare sub control.

Rezultatul imediat a fost o scădere substanţială a costurilor de creditare, în special pentru Spania şi Italia, despre care s-a speculat că s-ar putea alătura Greciei, Irlandei şi Portugaliei în a solicita un plan de asistenţă financiară.

Schimbarea, alături de o linie de asistenţă de până la 100 de miliarde de euro pentru băncile sale, a permis guvernului spaniol să se menţină pe linia de plutire. Până la sfârşitul anului puţin mai vorbeau despre Spania ca despre o viitoare victimă a crizei datoriei, băncile sale fiind stabilizate la un cost mult mai redus decât cel estimat, respectiv de 40 de miliarde de euro.

Totuşi, unii analişti susţin că nu există motive de optimism exagerat. Perspectiva pentru următorii doi ani „pare mai puţin tulburată şi va avea în prim-plan implementarea noului mecanism de supraveghere bancară”, estimează analiştii CM-CIC.

Din punctul de vedere al Barclays, discuţiile privind creşterea integrării în zona euro s-ar putea dovedi încinse şi chiar haotice, putând duce la apariţia unor divergenţe majore care riscă să provoace noi tensiuni pe pieţe.

În primul rând, incertitudinile din viitorul an sunt politice, în condiţiile în care se aşteaptă alegeri în Italia şi apoi în Germania, în timp ce situaţia din Grecia „este încă pe muchie de cuţit”, susţine Janis Emmanouilidis de la EPC.

Prognoza economică nu este una tocmai optimistă, în contextul în care zona euro este în recesiune şi şomajul a ajuns la un record de 11,7%, ajungând la niveluri fără precedent de circa 25% în Spania şi Grecia.

În astfel de condiţii, cuvintele care îndeamnă la prudenţă ale cancelarului german Angela Merkel par cele mai potrivite, notează EUbusiness. „Am realizat deja mult, dar cred că avem încă în faţă o perioadă foarte dificilă”, a spus şeful guvernului federal german după ultimului summit al liderilor UE din 2012.