Monedă euro în România, marele proiect al țării. Dragoș Cabat, CFA: Avem nevoie de euro ca să nu mai facem prostii. Jianu, IMM România: Adoptarea euro, următorul obiectiv

România are nevoie iar de un proiect de țară, o ancoră care să ne țină pe un drum corect, mai ales în actualele condiții economice și geopolitice marcate de turbulențe fără precedent în ultimii cel puțin 40 de ani, consideră mai multe voci importante din economie. Iar acest proiect de țară, susțin oameni din mediul de business, din zona analiștilor economici și chiar din administrație, ar trebui să fie adoptarea euro.

Deși România are încă un comitet privind adoptarea euro și în ciuda faptului că ani la rândul am avut și ținte fixate pentru a atinge acest obiectiv, comportamentul guvernelor din ultimii zece ani a făcut ca intrarea în Zona Euro să fie abandonată. Mai recent, însă, acest proiect renaște, iar mediul  de afaceri îl susține.

Foto: Florin Jianu, președinte IMM România

” Vrem un guvern care să dea un nou proiect, un pact național, o nouă direcție. Nu doar să supraviețuiască. Proiectul OCDE a transferat deja încredere. Depinde, însă, ce vrem să facem în continuare. Vrem să fim spectatori sau vrem să dăm tonul.”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România, la Conferința NewMoney.Talks: „Punctul de Inflexiune”

Citește și: România este la un pas de clubul bogaților. Secretar de stat: Suntem cea mai avansată țară. OCDE, cel mai important proiect al României

Jianu arată că aderarea la euro trebuie să fie viitorul mare proiect al României, pentru că România are nevoie de un proiect care să o țină pe drumul cel bun.

„Țările din Zona Euro nu ne vor mai lăsa să facem prostiile pe care vrem noi să le facem”

Dragoș Cabat, CFA, partener la Cabat&PAH Investments, este fără echivoc în privința nevoii ca România să intre în Zona Euro, arătând că aceasta este cea mai bună cale pentru a evita noi derapaje, similare celor din ultimii ani. El arată că toate proiectele internaționale la care România a achiesat(intrarea în NATO, aderarea la UE și, mai nou, aderarea la OCDE) au adus nu doar beneficii financiare evidente ci și o mai bună guvernanță. „Zona Euro trebuie să fie următorul plan de țară pentru România. De la UE ne vine ajutorul și suportul în momentele dificile, OCDE e important pentru că ne va oferi partea de guvernanță. Zona Euro pentru că odată ce am intra ar fi un grup de țări care nu ne-ar lăsa sa facem prostiile pe care vrem noi să le facem. Apartenența la NATO este pe ultimul loc, în acest moment, pentru că nu știm ce va mai fi NATO. „, a arătat Cabat, în opinia căruia, fără fondurile din PNRR, România ar fi fost în recesiune de acum 3 ani.

Foto: Dragoș Cabat, CFA

Conform ecnomistului CFA, cea mai mare problemă a României rămâne corupția, iar intrarea în Zona Euro ar avea un impact pozitiv inclusiv din această perspectivă. ” Marea problemă a României este corupția. Corupția generalizată a dus la ruperea contracului social, a legăturii dintre mine, ca cetățean, și stat. Când vezi că, la nivel generalizat, oriunde te duci te lovești de lucruri incorecte, te întrebi dacă mai e cazul să continui. Fără banii din PNRR, am fi avut de cel puțin 3 ani recesiune. Am crescut pe bani europeni. Dar UE ne-a adus mult mai mult decât bani, ne-a adus legile, guvernanța. Cât de mult nu le respectăm noi ajustând și amânând legislația europeană, ușor ușor mergem spre un cadru comun cu UE. Dacă am fi și în Zona Euro, spațiul de manevră s-ar diminua și am reuși să scădem corupția. Nu are cum să fie mai rău, pentru că vor fi mai multe autostrăzi, mai multe investiții. Încă suntem pe un parcurs de recuperare.”, a mai declarat Cabat.

În urmă cu un deceniu îndeplineam toate criteriile tehnice pentru adoptarea euro, astăzi suntem departe de toate. Motivul: Politicienii au preferat risipa bugetară

Lăsând la o parte aspectul politic și cel de convergență reală, foarte importante de altfel, adoptarea euro presupune respectarea unui pachet de impuneri tehnice, denumite Criteriile de la Maastricht. Ele vizează deficitele, inflația, datoria, dobânzile și cursul de schimb. În 2015-2016, când încă ne doream intrarea în Zona Euro, toate aceste criterii erau respectate. Astăzi, după 10 ani în care guvernele succesive de toate culorile au ales consumul în detrimentul rigorii bugetare, nu mai respectăm niciunul dintre aceste criterii.

Mai exact, cu o inflație care merge spre 11% depășim de mai bine de două ori criteriul care spune că inflația nu trebuie să fie cu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media țărilor din Zona Euro.  Deficitul bugetar, care ar trebui să fie de maximum 3%, va fi, cu mult noroc, dublu, la finalul acestui an, după ce a fost aproape triplu în 2025 și mai mult decât triplu în 2024. Drept efect, dobânzile din România sunt, de departe, cele mai mari din UE, iar statul se împrumută de trei ori mai scump decât o țară din Zona Euro, deci nici acest criteriu nu mai este marcat.Un punct de echilibru ar putea fi cursul de schimb, care nu trebuie să fluctueze sever în cei doi ani de anticameră Euro, adică sistemul ERM2, dar, având în vedere turbulențele recente, și acest criteriu este greu de îndeplinit.

În fine, nu mai respectăm nici măcar condiția privind datoria publică, deși aici am stat aproape întotdeauna bine, față de alte țări. Nivelul maxim acceptat prin criteriile de la Maastricht este de 60% din PIB, iar România este deja acolo și se va duce, probabil, spre 65% din PIB pe finalul acestui an. Cum am ajuns aici? Explică foarte simplu Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României(BNR) Mugur Isărescu.

Citește și: Avertisment dur din BNR: Modelul Grecia e aproape. Rădulescu, consilier Isărescu: Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%

Foto: Eugen Rădulescu, consilier guvernator BNR

„În 2006, aveam o datorie publică de 11-12%. Acum am ajuns la 60% din PIB. Nu am făcut nimic cu banii. Au fost bani aruncați pe fereastră. Deficitul bugetar este elefantul din cameră. Cu el trebuie să ne luptăm în primul rând…Societatea a decis să consume mai mult decât produce și asta s-a întâmplat. O vreme, lucrul acesta a fost bun. În 2006 eram la 39% din PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE. Acum suntem la 78%. Nicio altă țară nu a mai făcut un salt atât de amplu. Un salt mare a făcut Polonia, iar acum este undeva în ceruri, față de unde suntem noi. O vreme, aceste politici au fost suportabile și benefice. Dar au fost benefice cât timp am avut modificări legislative care au permis o societatea mai inclusivă. Am trecut deja de momentul când trebuia să schimbăm aceste politici. Avem cheltuieli cu dobânzile mai mult decât cele cu educația. Noi, cu 60% datorie publică plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are 120% din PIB. Când în 2023 îți propui 5% deficit bugetar, de la 7% din PIB și tu crești cu două procente, ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții decente.”, a punctat Rădulescu.