Eurodeputaţii salută apariţia primului program al UE pentru industria de apărare. Există voci în PE care denunţă un pas spre „o economie de război”

Raportul eurodeputaţilor Raphaël Glucksmann şi François-Xavier Bellamy despre Programul european al industriei de apărare (EDIP) şi un cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea şi furnizarea rapidă de produse de apărare a provocat o dezbatere în care argumentele grupurilor de centru s-au lovit de cele ale extremelor de dreapta şi de stânga, scrie Agerpres.

EDIP are drept scop consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene şi dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale UE, eurodeputaţii privilegiind principiul „cumpără european”, care înseamnă că pentru ca un produs din domeniul apărării să-şi asigure finanţarea costul componentelor din ţări terţe nu poate depăşi 35% din costul total.

Programul va avea un buget total de 1,5 miliarde de euro, sumă din care 300 de milioane se vor îndrepta către un Instrument de Sprijin pentru Ucraina (USI).

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a spus că programul este „cu adevărat unul de pionerat” şi că prin adoptarea lui „trecem de la improvizaţie, la organizare”.

„Vrem să garantăm securitatea aprovizionării cu produse de apărare în toată Uniunea Europeană, vrem să putem aborda blocajele pe lanţurile de aprovizionare critice, trebuie să ne putem adapta la natura crizei”, a pledat Kubilius.

„EDIP face o revoluţie în domeniul apărării. Vom fi mai puternici, mai competitivi şi vom crea multe locuri de muncă noi”, a mai afirmat el.

Hilde Vautmans, din grupul Renew, a spus că noul program este acea coloană vertebrală de care avem nevoie. Ea a mai afirmat că UE „are nevoie de o strategie pentru un pilon european al NATO”.

Jean-Marc Germain, din grupul S&D, a declarat că suma de 1,5 miliarde de euro care finanţează programul nu este suficientă. „Noi propusesem o finanţare de zece ori mai mare. Dacă vrem să construim Europa apărării fără un cost social nu se poate”, a atras el atenţia.

Hannah Neumann, din grupul Verzilor, a afirmat în intervenţia ei că „fiecare şef de stat se plânge de lipsa de autonomie strategică a Europei”, dar „la nivel micro statele membre sabotează practic fiecare tentativă de a face ceva”. „Autonomia strategică nu vine din discursuri de duminică, ci din acţiunile pe care le întreprindem de luni până sâmbătă”, a subliniat eurodeputata.

Nicolas Pascual de la Parte, din grupul PE, a afirmat că EDIP introduce practic „preferinţe europene în materie de achiziţii”, dar că asta „nu înseamnă că trântim uşa în nas partenerilor”.

„Este un pas important în direcţia cea bună. Nu o să mai avem 27 de pieţe separate, ci una. Vrem să încurajăm participarea şi a IMM-urilor. De asemenea, se pune problema acestui transfer ordonat de la dependenţa de SUA la autonomia europeană”, a mai afirmat eurodeputatul PPE.

Tobias Cremer, din grupul S&D, a reamintit zicala potrivit căreia „dacă nu eşti la masă, eşti în meniu”, referindu-se la discuţiile privind noul plan de pace pentru Ucraina.

„Avem un potenţial enorm, neexplorat. În ceea ce priveşte apărarea nu am reuşit să traducem acest potenţial într-o putere reală, pe care agresori ca (preşedintele rus Vladimir) Putin să-l înţeleagă. EDIP oferă un model clar, care să ajute statele membre nu doar să cheltuiască mai mult, ci mai bine. EDIP poate transforma Europa dintr-un gigant economic, într-o superputere care se poate apăra singură”, a opinat el.

Andras Gyurk, din grupul Patrioţi pentru Europa (PfE), a declarat, pe de altă parte, că propunerea este „un plan de război”.

„Sprijinim războiul din Ucraina în loc să consolidăm cu adevărat apărarea europeană. Nu vom permite ca banii contribuabililor europeni să sfârşească în toalete de aur din Ucraina”, a mai spus el, referindu-se la ultimul scandal de corupţie la nivel înalt din Ucraina.

Colega sa, din acelaşi grup politic, austriaca Petra Steger, a spus că „acest EDIP nu este decât un prim pas spre economia de război”.

Eurodeputatul PSD Andi Cristea, a afirmat în intervenţia lui că „avem datoria să producem armele de care depinde apărarea noastră şi să construim lanţurile de producţie în UE, nu să stăm cu mâna întinsă”.

„Autonomia strategică nu înseamnă să fim independenţi, acest lucru este imposibil în lumea de azi, înseamnă să ne alegem noi singuri interdependenţele. (…) Avem nevoie de coordonare şi simplificare şi nu mai trebuie să fim victimele unor contexte”, a pledat el.

Vasile Dâncu, din acelaşi grup politic, a afirmat că EDIP pune industria de apărare în centru şi că „naştem în sfârşit ecosistemul de apărare comună în Europa”.

„Regulile sunt dure, cer lanţuri de aprovizionare, capacităţi reale de producţie. (…) Acest program cere viteză şi acesta este un lucru foarte bun, pentru că nu mai avem timp. E adevărat, EDIP nu oferă mult timp, dar oferă un lucru – un cadru foarte clar”, a arătat în intervenţia sa fostul ministru al apărării din România.

În intervenţia sa de final, comisarul european Kubilius a subliniat că „geopolitic vom fi puternici doar dacă vom avea o apărare puternică, iar asta este posibil doar dacă vom avea o industrie de apărare puternică”.

El a mai pledat o dată pentru integrarea „industriei extrem de avansate a Ucrainei” în sistemul industrial de apărare al UE. „1,5 miliarde de euro nu este o sumă foarte mare, însă dacă statele membre îşi respectă angajamentul de a investi 5% din PIB în apărare, ele vor cheltui de 100 de ori mai mult”, a mai arătat Kubilius.

„Astăzi le oferim acelora care poartă armele în numele nostru, mijloacele pentru a-şi realiza misiunea, pentru a-şi apăra viaţa şi a ne garanta securitatea”, a declarat în intervenţia sa de final raportorul François-Xavier Bellamy, din grupul PE.

Votul asupra proiectului de lege care reglementează înfiinţarea EDIP va avea loc marţi după-amiază.