Europa de Est: Băncile centrale şi guvernele sunt în dezacord din cauza inflaţiei – Reuters

Confruntarea este cea mai evidentă în Ungaria şi Cehia, unde alegerile naţionale au complicat misiunea băncilor centrale, care au condus înăsprirea politicii monetare în UE. Ambele au majorat dobânzile lor cheie cu mai mult de un punct procentual din iunie.

Înăsprirea pieţei forţei de muncă şi politicile fiscale expansioniste s-au adăugat presiunilor globale asupra inflaţiei, iar economiştii avertizează că acestea ar putea să afecteze statele din estul UE mai mult decât s-a crezut iniţial.

„Europa Centrală şi de Est (CEE) este una din regiunile lumii unde credem că este cel mai ridicat risc al unei inflaţii mai ridicate susţinute în următorii ani”, a apreciat analistul Liam Peach de la Capital Economics.

Confruntaţi cu perspectiva unor alegeri strânse anul viitor, după trei victorii succesive din 2010, premierul ungar Viktor Orban oferă votanţilor ajutoare, chiar dacă banca centrală face apel la restricţii bugetare.

Ministrul ungar de Finanţe Mihaly Varga a avertizat banca centrală să nu înăsprească prea rapid politica monetară, din cauza temerilor privind efectele asupra economiei.

Un conflict similar era înaintea alegerilor din 8-9 octombrie din Cehia, în urma cărora premierul Andrej Babis a pierdut puterea. El a criticat banca centrală că a majorat semnificativ dobânda, apreciind că decizia ar afecta economia.

Banca Centrală a Poloniei a majorat neaşteptat dobânda luna aceasta, pentru a gestiona creşterea inflaţiei.

„În regiune, indicele preţurilor de consum în octombrie se va apropia probabil sau va depăşi 6% (în ritm anual), în special din cauza unor factori externi, cum ar fi preţurile la energie, combustibil şi alimente. Totuşi, continuăm să credem că inflaţia în CEE nu este tranzitorie”, susţin analiştii de la Societe Generale.

Deşi inflaţia mai ridicată este un fenomen global, creşterile salariale provocate de deficitul cronic de forţă de muncă diferenţiază Europa de Est de statele dezvoltate. În Ungaria este planificată anul viitor o creştere de aproape 20% a salariului minim.

„Toată lumea face angajări. Angajaţii sunt conştienţi că angajatorii sunt expuşi … Ecuaţia cerere-ofertă le spune să nu accepte o cădere a puterii de cumpărare”, crede Sandor Baja, directorul pentru Cehia, Ungaria şi Romania al companiei Randstad.

Economiştii spun că regiunea s-ar putea confrunta cu noi volatilităţi pe pieţe în timpul perioadei de incertitudini provocate de inflaţie şi de dinamicile monetare, după deciziile surprinzătoare din Polonia şi Cehia.

Analiştii se aşteaptă ca marţi Banca Centrală a Ungariei să majoreze dobânda la 1,8%, după ce în septembrie rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

Perturbările din lanţurile de aprovizionare, creşterea preţurilor materiilor prime şi a transporturilor, majorările salariale duc gradual la creşteri de preţuri, a apreciat un director de la o firmă din Ungaria, sub protecţia anonimatului.

Acesta a adăugat: „Anul viitor ne aşteptăm la o anume normalizare a preţurilor energiei şi materiilor prime, dar nu la un declin drastic, iar aceste noi niveluri vor depăşi clar costurile de dinaintea crizei”.