Europa e pe „roşu aprins”. FMI avertizează că datoria publică ar putea creşte la 130% din PIB în 2040 dacă nu se iau măsuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Economiştii FMI susţin că abordarea fragmentară adoptată de multe ţări europene şi-a atins limitele, deoarece presiunile fiscale se intensifică din cauza îmbătrânirii populaţiei, a tranziţiei energetice, a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi a creşterii economice slabe, scrie Agerpres.

„Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe ţări europene. Măsurile la scară mică sunt insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor necesare şi ar putea duce chiar la oboseală faţă de reforme”, au scris economiştii FMI.

Avertismentul FMI vine după mai multe rapoarte care au atras atenţia asupra vulnerabilităţii fiscale a mai multor ţări europene, la mai mult de un deceniu de la criza datoriilor suverane care a ameninţat stabilitatea zonei euro. În prezent, există o îngrijorări deosebite în ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Belgia, unde datoria publică a atins sau a depăşit Produsul Intern Brut.

Economiştii FMI susţin că politicienii trebuie să se îndrepte „către o strategie mai deliberată şi orientată spre viitor, care să combine reformele, consolidarea fiscală şi, acolo unde este necesar, alegeri mai profunde cu privire la domeniul de aplicare şi finanţarea serviciilor publice. Pe măsură ce costul întârzierii creşte, beneficiile unei abordări strategice devin din ce în ce mai evidente”, se arată în raportul FMI.

Conform prognozelor FMI, cheltuielile publice din ţările europene vor creşte cu aproape 5% din PIB, în medie, până în 2040, într-un moment în care se aşteaptă ca creşterea economică să rămână slabă, iar voinţa politică de a majora impozitele sau de a implementa reduceri majore de cheltuieli va fi probabil limitată. Fără acţiuni politice substanţiale, media datoriei publice ar putea urca la aproximativ 130% din PIB, aproximativ dublul nivelului actual, plasând finanţele publice pe o traiectorie nesustenabilă.

Un pachet „moderat” de reforme ar reduce aproximativ o treime din decalaj, au declarat economiştii FMI, printre care se numără şi Giacomo Magistretti, Ian Stuart, Mengxue Wang şi Jiae Yoo. Revizuirea sistemelor de pensiilor şi măsurile de stimulare a creşterii ar avea cele mai mari efecte pozitive.

Cu toate acestea, FMI subliniază că ajustarea fiscală va fi, de asemenea, necesară în majoritatea ţărilor. „Atât reformele, cât şi consolidarea fiscală sunt de obicei necesare şi ambele implică decizii politice dificile. Cu cât progresele în ceea ce priveşte reformele sunt mai mari, cu atât nevoia de ajustare fiscală este mai mică. Cu toate acestea, o abordare care se bazează exclusiv pe reforme nu va fi suficientă pentru a aborda riscurile la adresa sustenabilităţii fiscale”, susţin economiştii.

Unele ţări cu datorii mari ar putea fi nevoite să facă un pas mai departe şi să ia în considerare măsuri mai radicale care să reevalueze domeniul serviciilor publice. „Regândirea rolului guvernului nu implică neapărat o retragere a statului sau o demontare a modelului social european. Mai degrabă, implică o reevaluare pragmatică a serviciilor care sunt cel mai bine finanţate public, care pot fi finanţate mai eficient sau echitabil printr-o participare privată mai mare şi cum pot fi realocate responsabilităţile”, au declarat economiştii FMI

„Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare”, au spus economiştii. „Continuarea răspunsului la aceste provocări într-o manieră fragmentară sau reactivă, abordarea bazată pe improvizaţii pe care multe ţări au adoptat-o până acum, îşi atinge limitele”, avertizează FMI.