Europa, în faţa „unui moment unic pentru securitatea” sa , afirmă premierul britanic în deschiderea summitului de la Londra

Liderii europeni se află în faţa „unui moment unic pentru securitatea Europei”, a spus Keir Starmer la începutul întâlnirii care-şi propune să abordeze calea de urmat pentru Europa, atât pentru propria sa securitate, cât şi în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, în contextul bulversărilor generate de Donald Trump.

Potrivit Londrei, care a anunţat sâmbătă un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (circa 2,74 miliarde de euro) pentru a sprijini capacităţile de apărare ale Ucrainei, discuţiile de la acest summit se vor axa pe „sprijinul militar continuu” pentru Kiev şi pe „presiunea economică sporită asupra Rusiei”, respectiv pe oferirea în continuare de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia şi pe sancţiunile împotriva acesteia din urmă.

„Toată lumea din Europa va trebui să dea mai mult” pentru a sprijini Ucraina, a indicat secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la summit.

Participanţii urmează să abordeze de asemenea „necesitatea ca Europa să-şi joace rolul în materie de apărare” şi „următoarele etape în planificarea unor garanţii de securitate solide” pe continent, în faţa riscului retragerii umbrelei militare şi nucleare americane, a mai transmis guvernul britanic.

Cu câteva ore înainte de deschiderea summitului, Keir Starmer a anunţat că lucrează cu Franţa la „un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina. „Am convenit ca Regatul Unit, împreună cu Franţa şi, probabil, cu încă una sau două (ţări), să lucrăm cu Ucraina la un plan pentru oprirea luptelor, iar apoi vom discuta acest plan cu SUA”, a declarat Starmer pentru BBC, nefiind clar ce înţelege prin „oprirea luptelor”, dacă se referă la un acord de pace sau doar la un armistiţiu.

Anterior, Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron au adus insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean. Potrivit presei occidentale, Franţa şi Marea Britanie au întocmit chiar şi un plan pentru a trimite în Ucraina circa 30.000 de soldaţi în cadrul unei forţe de menţinere a păcii.

De asemenea, într-un interviu acordat mai multor ziare franceze, Macron a spus că speră că ţările Uniunii Europene vor avansa rapid către „o finanţare masivă şi comună” de „sute de miliarde de euro” pentru a construi o apărare comună.

Summitul de la Londra survine de asemenea în contextul lansării de către preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, a unor discuţii menite să conducă la încheierea războiului din Ucraina fără a implica Kievul şi europenii.

Preşedintele ucrainean Zelenski a insistat pentru o întâlnire în tete-a-tete cu Trump pentru a încerca să-l convingă pe acesta să sprijine abordarea Kievului, întâlnire pe care a obţinut-o, dar care s-a încheiat dezastruos, diferenţa lor de viziune conducând la o ceartă între ei în faţa camerelor de luat vederi.

Trump şi vicepreşedintele său, JD Vance, i-au spus lui Zelenski să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, atenţionându-l că se află într-o poziţie slabă de negociere şi că se „joacă cu al Treilea Război Mondial”. De partea sa, Zelenski a spus că refuză concesiile faţă de preşedintele rus Vladimir Putin şi a cerut garanţii de securitate pentru a accepta un acord de pace.

Premierul britanic Keir Starmer, care joia trecută a avut şi el o întrevedere cu Trump la Casa Albă, a invitat la summitul de duminică din rândul statelor UE şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, invitaţii din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Participă de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.