Europarlamentare 2024 – Ce schimbă după alegerile din 6-9 iunie

Procedurile pentru alegerea Parlamentului European (PE) sunt reglementate atât de legislaţia europeană, care defineşte normele comune pentru toate statele membre, cât şi de dispoziţii naţionale specifice, care variază de la un stat membru la altul. Dispoziţiile comune stabilesc principiul reprezentării proporţionale, norme privind pragurile şi anumite incompatibilităţi cu mandatul de deputat în Parlamentul European. Numeroase alte chestiuni importante, precum sistemul electoral utilizat şi numărul circumscripţiilor, sunt reglementate de legislaţiile naţionale, precizează PE pe site-ul său, scrie Agerpres.

Datele alegerilor

Legea electorală a UE prevede că alegerile pentru Parlamentul European (PE) au loc o dată la cinci ani, într-un interval de timp de patru zile, de joi până duminică. În 2024, alegerile se vor organiza în statele membre ale Uniunii începând de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie.

Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)

Organizarea alegerilor

Alegerile europene se organizează conform legislaţiei naţionale a statelor membre, dar există şi o serie de dispoziţii comune stabilite în legislaţia Uniunii. Este necesar să se asigure reprezentarea proporţională. Majoritatea ţărilor sunt organizate ca o circumscripţie unică. Există însă şi excepţii: Belgia, Irlanda, Italia şi Polonia îşi împart teritoriul în mai multe circumscripţii.

Cetăţenii Uniunii care locuiesc în alt stat membru decât cel de origine pot alege să voteze şi să candideze în acel stat.

Cât priveşte listele electorale, există mai multe sisteme naţionale, de la liste închise (pe care nu se poate schimba ordinea candidaţilor), până la liste semi-deschise (alegătorii pot schimba poziţia candidaţilor pe o singură listă aleasă) şi liste deschise (alegătorii pot alege candidaţi de pe mai multe liste).

Vârsta de vot este şi ea stabilită de legislaţia naţională. În majoritatea statelor membre se votează începând de la 18 ani. Excepţie fac Grecia (17 ani) şi Austria, Belgia, Germania şi Malta (16). Vârsta minimă la care se poate candida variază în ţările Uniunii, de la 18 la 25 de ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia): obligaţia de a vota vizează atât cetăţenii acestor state, cât şi cetăţenii UE înregistraţi care nu sunt resortisanţi ai statului respectiv.

Numărul eurodeputaţilor aleşi?

Numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Totalul numărului eurodeputaţilor nu poate depăşi 750 plus preşedintele. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.

Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.

În cea mai mare parte a statelor membre, alegătorii pot exprima voturi preferenţiale pentru a schimba ordinea numelor de pe listă. În şase state membre (Germania, Spania, Franţa, Portugalia, Ungaria şi România) listele sunt însă închise (nu există posibilitatea voturilor preferenţiale). În Malta şi Irlanda, alegătorii ordonează candidaţii în ordinea preferinţelor (votul unic transferabil).

Votăm partide naţionale sau partide europene?

Alegerile se dispută între partide politice naţionale, însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unui partid politic la nivel european.

Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice, nu de naţionalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările Uniunii Europene. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii eurodeputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliaţi.

În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).

Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi co-preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat. Distribuţia locurilor eurodeputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grupuri. Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente.

Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

Împreună cu reprezentanţii guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, europarlamentarii dau formă şi decid asupra noilor legi care influenţează toate aspectele vieţii din Uniunea Europeană, de la susţinerea economiei la lupta împotriva sărăciei şi schimbărilor climatice şi la aspecte de securitate.

Parlamentul European aprobă bugetul Uniunii şi supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, Parlamentul European alege preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii europeni şi îi poate trage la răspundere.

Membrii Parlamentului European aduc chestiunile politice, economice şi sociale importante în centrul atenţiei şi susţin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept.