Evaziunea a ajuns, în sfârșit, pe masa CSAT. Studiu de caz: Angajați ANAF țin contabilitatea firmelor controlate. Avertisment din 2022 al unui fost deputat și șef la ANAF

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va avea prima ședință sub conducerea noului președinte al României, Nicușor Dan, în luna iunie. Potrivit unor surse oficiale, pe agenda acestei reuniuni se va afla posibilitatea includerii combaterii marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare.

Președintele Nicușor Dan a avut deja o discuție pe acest subiect cu prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, care a transmis că analizează dacă este necesară modificarea Strategiei Naționale de Apărare pentru a direcționa mai multe resurse instituționale către combaterea evaziunii.

„Suntem într-un moment în care trebuie să transmitem pieței financiare și investitorilor un semnal de încredere cu privire la măsurile economice pentru a doua jumătate a anului 2025. Sunt optimist că vom reuși să luptăm eficient împotriva marii evaziuni, dar efectele concrete vor fi vizibile în 2026”, a declarat șeful statului.

Președintele a precizat că adoptarea acestor măsuri va necesita susținerea unei majorități parlamentare, întrucât Strategia Națională de Apărare trebuie votată în Parlament până la 30 iunie.

Evaziunea ca problemă de siguranță națională, un subiect vechi. Studiu de caz: Inspectori ANAF care țin contabilitatea firmelor controlate, în toată țara

Evaziunea fiscală, la toate nivelurile, este o problemă istorică a României, scoasă în general pe tapet doar în perioadele în care diferitele guverne s-au confruntat cu probleme și au dorit să arate că iau măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Aceasta în condițiile în care România are cel mai mare gap de TVA din Europa și cel mai mic procent de taxe colectate ca valoare în PIB. Cauzele sunt multiple, iar un exemplu aproape incredibil, dar relevant pentru felul în care sunt dezvoltate rețelele de evaziune, îl aducea, în urmă cu mai bine de trei ani, fostul deputat PNL Gabriel Avrămescu, pe atunci membru în Comisia pentru Politică Economică a Camerei Deputaților. În contextul unor descinderi ale DNA la Direcția Regională Buzău, soldate cu rețineri, Avrămescu atrăgea atenția că relațiile apropiate dintre inspectorii ANAF și firmele controlate reprezintă o problemă națională cunoscută  atât de oamenii de afaceri cât și de consultanții fiscali de foarte mulți ani.

„E o situație generalizată în care oameni din sistemul de finanțe țin evidențe contabile la societăți la care apoi merg în control. Pe vremea când eram director (n.red. al DGFP Galați) am demarat o serie de cercetări pentru că veneau o grămadă de sesizări  și au fost înaintate la direcția de integritate din cadrul structurii centrale a ANAF și tocmai de aceea cer public ministerului să vină să spună clar ce s-a întâmplat cu toate aceste cercetări din toată țara”, avertiza actualul prim-vicepreședinte al ASF.

Acesta propunea inclusiv o serie de soluții, mai ales de natură legislativă, principala fiind redefinirea regimului incompatibilității, astfel încât angajații ANAF  să nu mai poată merge în control la societăți unde țin contabilitatea tați, frați, mătuși, surori, neveste și așa mai departe. Până acum, astfel de măsuri nu au fost implementate.

Un an mai târziu, Avrămescu punea pe tapet și chestiunea introducerii combaterii evaziunii în strategia națională. „Colectarea veniturilor statului ar trebui să devină o chestiune de siguranţă naţională, pentru că în momentul de faţă avem nevoie de bani pentru înzestrarea Armatei, pentru Educaţie, pentru Sănătate. De zeci de ani vorbim de combaterea evaziunii fiscale şi despre creşterea colectării, dar până acum, oricâte măsuri legislative au fost luate, nu s-a întâmplat nimic”, declara Avrămescu, în 2023, pentru News.ro.