Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în 2025. NU s-a datorat CAS pentru majoritatea. CASS s-a plătit plafonat EXCLUSIV

12 10. 2026

Practica remuneraţiei pe venituri din drepturi de autor (drepturi de proprietate intelectuală) e larg răspândită în două domenii: jurnalism şi videochat.
Cele mai mari 40 de venituri nete anuale din drepturi de autor, încasate de persoane fizice în 2025, sunt cuprinse între 25 de milioane de lei pe an şi 1,66 de milioane de lei pe an, potrivit analizei exclusive realizate de Economica.net pe baza unui set amplu de date pe care le-am obţinut de la ANAF.

Ca să fie şi mai clar, în medie lunară, aceste valori ne arată că o persoană fizică a încasat din DDA venit lunar de peste 2 milioane de lei, cel mai mare venit din drepturi de autor încasat în 2025, iar al 40-lea cel mai mare venit mediu lunar din DDA încasat de o persoană fizică a depăşit 138.000 de lei, arată analiza Economica.net pe baza unui set amplu de date pe care le-am obţinut de la ANAF.

De ce e relevant

În clasamentul celor mai mari opt venituri din DDA în 2025, șase persoane nu au datorat şi nu au plătit CAS (nici prin D112, nici prin D 212) perfect legal, deoarece Codul fiscal scuteşte veniturile din DDA de la plata CAS şi CASS, indiferent de valoarea lor, dacă beneficiarul are şi contract de muncă, arată analiza Economica.net.

Pentru lizibilitate, vom folosi în articol formularea venituri din DDA (prescurtare pentru drepturi de autor) echivalentă cu venituri din proprietate intelectuală, despre care am scris acest material.

Întâi, vă arătăm datele obţinute de la ANAF cu precizarea că Fiscul a refuzat să ne spună în ce domeniu lucrează beneficiarii acestor venituri pe motiv că e secret fiscal.

Precizare: Economica.net a solicitat ANAF centralizarea datelor despre cele mai mari venituri nete din DDA şi evidenţa contribuţiilor sociale datorate sau nu pentru ele atât prin D 112, cât şi prin D 212. ANAF a ales să ne răspundă parţial, doar pe baza raportărilor prin D 112. Vom explica mai jos de ce e important acest detaliu.

Pe lângă datele din tabel, mai avem 9 persoane fizice care au încasat venituri nete anuale din DDA cuprinse între 1,66 de milioane de lei în 2025 şi 1,95 de milioane de lei în 2025, potrivit informaţiilor pe care le-am obţinut de la ANAF.

Economica.net i-a întrebat pe oficialii ANAF pentru care dintre cele mai mari şapte venituri din DDA în anul 2025, pentru care nu a existat obligaţia reţinerii contribuţiilor sociale prin D112 în 2025, din tabelul de mai sus, a existat obligaţia plăţii contribuţiilor sociale prin D 212 – declaraţia unică.

Un răspuns alambicat, în stilul caracteristic al ANAF. Îl vom lămuri în continuare

“Toate persoanele care au realizat primele 7 venituri din drepturi de proprietate intelectuală în anul 2025, precizate în solicitare, au declarat contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) prin depunerea declaraţiei unice. O singură persoană a declarat contribuţia de asigurări sociale (CAS) prin depunerea declaraţiei unice, iar celelalte şase persoane, la care se face referire în întrebare, figurează în anul 2025 cu venituri din salarii şi asimilate salariilor, declarate prin intermediul formularului D112 – declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, au răspuns pentru Economica.net oficialii ANAF.

Pentru claritate, reluăm tabelul doar cu informaţiile care ne interesează

Extragem din răspunsul ANAF următoarea informaţie esenţială: pentru 6 dintre aceste 7 cele mai mari venituri din DDA în anul 2025 nu s-a datorat deloc CAS, adică nici prin D 112, (adică plătitorul de venit nu a avut obligaţia să reţină şi să vireze CAS la Fisc, după cum ne arată tabelul,) nici prin D 212, declaraţia unică, adică nici persoana fizică, beneficiară a venitului, nu a avut obligaţia să declare şi să plătească „din buzunar” CAS. ANAF a refuzat să ne răspundă care sunt exact cele 6 venituri din tabel pentru care legislaţia fiscală în vigoare permite această situaţie controversată de a nu datora CAS pentru venituri anuale nete din DDA cuprinse între 5,3 milioane de lei şi 25 de milioane de lei.

Poza anomaliei taxării veniturilor mari din DDA

Veniturile din DDA despre care scriem în articol sunt definite în Codul fiscal la articolul 137 litera b1.

ART. 137 – Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale
b1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite la art. 70, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 72 alin. (3)

Prevederea din Codul fiscal care permite aceste situaţii controversate, pe care am fi tentaţi să le numim anomalii create şi tolerate, e următoarea:

Articolul 150 din Codul fiscal

Alineatul (2) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) litera b1 adică pentru veniturile din DDA încasate.

Codul fiscal – un izvor de privilegii pentru cei cu venituri mari din drepturi de proprietate intelectuală şi pentru plătitorii de venituri ai acestora.

Codul fiscal prevede că persoanele fizice care au contract de muncă sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale (CAS şi CASS) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute, indiferent de valoarea veniturilor din drepturi de autor încasate.

Codul fiscal permite încă din 2018 şi veghează la o practică legală, dar discutabil corectă: persoane fizice plătite cu salariul minim pe contract individual de muncă (CIM), pentru care angajatorul plăteşte toate taxele prevăzute de legislaţia fiscală şi cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care nici plătitorul de venit, nici beneficiarul venitului nu datorează CAS şi CASS. Această situaţia conduce la o practică pe care statul o cunoaşte şi asupra căreia veghează impasibil: venitul mic pentru care există obligaţia plăţii taxelor e trecut pe CIM, venitul mare e plătit pe DDA, unde nu există obligaţia plăţii contribuţiilor sociale.

Regula a fost instituită în OUG 18 din 2018 care a introdus declaraţia unică.
La 23 martie 2018 a intrat în vigoare OUG 18/2018 prin care guvernul anunţa o „revoluţie fiscală” din care contribuabilii ar avea doar de câştigat. Guvernul a introdus prin OUG 18/2018 declaraţia unică privind veniturile estimate pe anul 2018 ale persoanelor fizice, un formular fiscal care, spunea guvernul:
- va elimina dificultăţile apărute în procesul de gestionare a deciziilor de impunere emise pentru persoanele fizice;
- va simplifica birocraţia prin reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, prin comasarea unor formulare fiscale;
- va simplifica modul de stabilire a impozitului pe venit pentru contribuabil.

Pentru claritate, exemplificăm: o persoană fizică are contract de muncă prin care e plătită cu salariul minim pe economie pentru care datorează şi i se reţin contribuţii sociale. Persoana din exemplu e plătită şi printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în baza căruia încasează venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Indiferent de valoarea totală a veniturilor din proprietate intelectuală încasate pe an, persoana fizică şi plătitorul de venit sunt scutiţi de la plata CAS şi CASS pentru aceste venituri, considerate venituri extrasalariale, conform Codului fiscal.

Un privilegiu fiscal speculat de plătitorii de venituri, dar dezaprobat de mulţi dintre beneficiarii drepturilor de autor care acceptă acest compromis ca să îşi poată practica meseria.

Plata persoanelor fizice pe salariul minim sau în jurul salariului minim şi majoritar cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor) e o practică cunoscută şi larg răspândită în domeniile care se pretează la acest tip de remuneraţie, inclusiv în jurnalism şi în videochat, domenii fundamental diferite.

Practica e legală, iar marii câştigători ai legiferării ei sunt plătitorii de venituri şi nu oamenii care le încasează. Oamenii care le încasează sunt captivi de bunăvoie în cercul vicios al venitului mic pentru care li se plăteşte CAS, cel trecut pe CIM, şi ajung după o viaţă în care li s-a plătit CAS la aceste venituri aflate în proximitatea salariului minim să obţină o pensie foarte mică.
Economiile făcute de plătitorii de venituri care aderă la această practică sunt substanţiale şi întreţin spirala eludării legale a plăţii contribuţiilor sociale.

Viziunea guvernului asupra veniturilor extrasalariale precum cele din activităţi independente, din drepturi de autor, din dividende, din chirii, din alte surse – a fost schimbată radical în 2018, prin OUG 18 din 2018 care a introdus declaraţia unică.

Viziunea guvernului prin care doar contribuabilul persoană fizică e responsabil pentru declararea corectă şi plata dărilor la stat pentru veniturile sale extrasalariale prin declaraţia unică prevede introducerea unor plafoane de venituri, stabilite în funcţie de valoarea salariului minim, ajustate şi ele de-a lungul timpului, în funcţie de care stabiliţi CAS şi CASS datorate şi ele plafonat. Persoanele fizice cu venituri extrasalariale nu plătesc astfel CAS şi CASS pentru orice venit extrasalarial încasat, ci doar dacă depăşeşte anumite plafoane şi nu plătesc CAS şi CASS pentru tot venitul, ci plafonat.

Sintetizată şi actualizată la nivelul anului 2025, pentru care 25 mai 2026 a fost termenul-limită până la care aţi putut trimite la Fisc declaraţia unică pentru declararea veniturile extrasalariale realizate în 2025, pentru stabilirea, definitivarea impozitului anual pe venit şi pentru plata contribuţiilor sociale aferente acestora, fără penalităţi, reţinem că:

CAS plătită „din buzunar” de persoana fizică, în funcţie de plafonul în care se află venitul din activităţi independente şi drepturi de autor obţinute în 2025

Persoanele fizice care au încasat venituri din activităţi independente şi drepturi de autor, a căror valoare anuală totală (brută sau netă, după caz, din toate categoriile antemenţionate şi toate sursele) e cel puţin egală cu 48.600 de lei în anul 2025, datorează CAS în valoare de:

cel puţin 12.150 de lei dacă veniturile extrasalariale (din categoriile sus-menţionate şi din toate sursele, brute sau nete, după caz) sunt cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv,
cel puţin 24.300 de lei dacă veniturile extrasalariale (din categoriile sus-menţionate şi din toate sursele, brute sau nete, după caz) sunt cel puţin egale cu 97.200 de lei.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente determinate potrivit articolelor 68, 68^3 și 69 din Codul fiscal, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportive, potrivit articolului 68^1, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală determinate potrivit art. 72, 72^1 și 73, realizate în anul pentru care se datorează contribuția.

CASS datorată pentru veniturile extrasalariale obţinute în 2025 altele decât cele din activităţi independente

Încadrarea ca plătitor de CASS se face prin cumularea veniturile extrasalariale din categoriile următoare: venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală, venituri nete din asociere cu o persoană juridică, venituri nete din cedarea folosinţei bunurilor, venituri nete din investiţii, din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, venituri brute din alte surse.

Datoraţi CASS în valoare de 2.430 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cuprinse între 24.300 de lei inclusiv şi 48.600 de lei exclusiv, arată analiza Economica.net.

Datoraţi CASS în valoare de 4.860 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv.

Datoraţi CASS în valoare de 9.720 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cel puţin egale cu 97.200 de lei, arată analiza Economica.net pe baza Codului fiscal a şi Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2736/2025.

Primul plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cuprinse între 24.300 de lei inclusiv (echivalentul a şase salarii minime brute) şi 48.600 de lei (echivalentul a 12 salarii minime brute) exclusiv,

Al doilea plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cuprinse între 48.600 de lei inclusiv (echivalentul a 12 salarii minime brute) şi 97.200 de lei exclusiv (echivalentul a 24 de salarii minime brute),

Al treilea plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cel puţin egale cu 97.200 de lei, echivalentul a 24 de salarii minime brute.

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din I plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) cuprinse între 24.300 de lei inclusiv şi 48.600 de lei exclusiv e 24.300 de lei,

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din al II-lea plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente), cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv e 48.600 de lei,

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din al III-lea plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente), cel puţin egale cu 97.200 de lei e 97.200 de lei, arată analiza Economica.net pe baza Codului fiscal a şi Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2736/2025.

CASS datorată se obţine prin aplicarea cotei CASS de 10% asupra bazei de calcul aferente plafonului în care se încadrează venitul dumneavoastră extrasalarial anual (obţinut prin însumarea veniturilor nete sau brute din categoriile enumerate la încadrarea de plătitor de CASS) din categoriile şi sursele antemenţionate.

În ce situaţii plătitorul de venit are obligaţia să reţină CASS şi sau CAS pentru venitul din drepturi de autor al persoanei fizice

CAS reţinută de plătitorul de venit

Articolul 151 din Codul fiscal
Alineate relevante

(6) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă, obținute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, estimat, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, plătitorul de venit are obligația să calculeze la o bază de calcul stabilită potrivit art. 148 alin. (2), să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale. În contractul încheiat între părți se precizează obligația plătitorului de venit de a calcula, reține și plăti contribuția prin reținere la sursă, precum și venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul de realizare a venitului. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

(7) În situația în care veniturile prevăzute la alin. (6) sunt realizate din mai multe surse, iar veniturile nete sau brute, după caz, estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară și care are obligația să calculeze la o bază de calcul stabilită potrivit art. 148 alin. (2), să rețină și să plătească contribuția și stabilește venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul de realizare a venitului. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

(8) Plătitorii de venit prevăzuți la art. 681 alin. (2) și art. 72 alin. (2) care, potrivit alin. (6) sau (7), au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale depun declarația (112) prevăzută la art. 147 alin. (1) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aceasta a fost reținută. Plata contribuției de asigurări sociale se efectuează în cadrul aceluiași termen.

CASS reţinută de plătitorul de venit

Alineate relevante din articolul 174 ^1 din Codul fiscal

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă, obținute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, plătitorul de venit are obligația să calculeze contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei de contribuție prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul stabilite la art. 170 alin. (3), să rețină și să o plătească. În contractul încheiat între părți se precizează obligația plătitorului de venit de a calcula, reține și plăti contribuția prin reținere la sursă, în anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției anuale datorate. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală care au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt cei prevăzuți la art. 72 alin. (2).

(4) În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din cele prevăzute la alin. (3) din mai multe surse și/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară și care are obligația să calculeze contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei de contribuții prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul stabilite la art. 170 alin. (3), să rețină și să plătească contribuția pentru anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției datorate.

(5) Plătitorii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, care potrivit alin. (3) sau (4) au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate, depun declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aceasta a fost reținută. Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate se efectuează în cadrul aceluiași termen.

Precizări

Economica.net a solicitat un set mai complex de date de la ANAF decât cele obţinute şi publicate în articol despre cele mai mari venituri din drepturi de autor şi pentru care dintre nu se datorează CAS şi CASS nici prin D 112, nici prin D 212.
ANAF a ales să răspundă eliptic, ambiguu şi greoi întrebărilor Economica.net despre acest subiect.

Articole recomandate