1EUR = 4.7600 RON | Bucureşti 22 º

Imobiliare

Bucureştiul retrocedat: bulevarde, lacuri şi păduri, pe harta pretenţiilor - Top 10

Peste 3.000 de hectare din Bucureşti sunt solicitate spre retrocedare, adică 13,5% din suprafaţa Capitalei. În top 10 al celor mai mari pretenţii, foştii proprietari cer cămine studenţeşti, părţi din bulevarde, căi ferate sau păduri.

22 apr, 2015 | | ECONOMICA.net

Proprietăţi reprezentând aproximativ 13,5% din suprafaţa totală a Capitalei sunt solicitate spre retrocedare, indică datele furnizate în exclusivitate ECONOMICA.NET de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti. Concret, este vorba despre cel puţin 30.979.843 mp (aproximativ 3.097 de hectare sau 30,9 km pătraţi) din cei 228 de km pătraţi cât are Bucureştiul, suprafaţă la care s-ar mai putea adăuga şi alte terenuri, în condiţiile în care există dosare în care solicitanţii nu au indicat exact care este suprafața pe care o vor înapoi. În aceste cazuri, suprafața solicitată va fi stabilită la momentul analizării dosarului de către Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, în baza documentelor existente la dosar la momentul analizării. 

Sectoarele cu cele mai mari cereri

Pe sectoare, din punct de vedere al suprafeţei de teren solicitată spre retrocedare, în cazul în care s-ar putea face retrocedarea în natură, cel mai afectat ar fi Sectorul 2. Din cei 32 de km pătraţi ai acestui sector, 5,2 km pătraţi (526 de hectare), reprezentând 16,5% din total, sunt vizaţi de dosare de retrocedare. 

Urmează Sectorul 4, unde există cereri de retrocedare pentru 271 de hectare, adică 7,9% din suprafaţa totală a acestuia, Sectorul 3, cu 253 de hectare solicitate, reprezentând 7,1% din total; Sectorul 5 cu 196 de hectare (6,3% din total); Sectorul 1 cu 411 hectare (6% din total), respectiv Sectorul 6, cu 173 de hectare (4,5% din total).

În afară de aceste suprafeţe, au fost solicitate aproximativ 1.264 de hectare de teren care nu se ştie încă din care sector fac parte. "Există dosare constituite în baza unor notificări/cereri formulate de persoane fizice/juridice care nu au indicat din ce sector face parte imobilul solicitat", au explicat pentru ECONOMICA.NET reprezentanţii Primăriei Bucureşti.

HARTA RETROCEDĂRILOR la dimensiune maximă aici


Top 10 terenuri retrocedate

Cel mai mare teren solicitat spre retrocedare, conform datelor oferite ECONOMICA.NET de către Primăria Generală,  se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare şi reprezintă o parte din Pădurea Andronache. În acelaşi dosar au fost solicitate şi 200 de hectare de teren cu fermă din zona Andronache, Colentina, Voluntari. Pentru că nu pot fi retrocedate în natură, proprietarii au cerut pentru aceste terenuri măsuri reparatorii. Potrivit portalului PMB, cererea de retrocedare vine din partea lui David Zellermayer.

 

Bătălie pentru zona Piaţa Presei Libere

De asemenea, în baza mai multor dosare depuse în 2001 şi 2002, a fost solicitată spre retrocedare şi o suprafaţă de 215 hectare reprezentând moșia Băneasa –Dămăroiaia. Potrivit informaţiilor din presă, moşia a aparţinut în perioada războiului de independenţă (1878) unui negustor-George San Marin, care a lăsat-o moştenire fiicei sale, Josefina Stoicescu şi nepotului său, Constantin Stoicescu-ministrul Justiţiei în perioada 1941-1942.

Ulterior, proprietatea a ajuns, prin moştenire, la Roza Stoicescu, soţia lui Constantin şi, prin donaţie, Facultăţii de Drept. În momentul de faţă, potrivit portalului PMB, cele 215 hectare sunt solicitate spre retrocedare de către Mihai Isăilă, Stoicescu Helene Yvonne Josephine, Popa Ecaterina şi Facultatea de Drept. Este vorba de mai multe loturi în sectorul 1 şi 2 al Capitalei, precum str Băneasa-Dămăroaia, str Intrarea Străuleşti nr 1, Şoseaua Străuleşti, Strada Băiculeşti, o parcelă din lacul Griviţa şi Ştradul Griviţa şi str Băiculeşti nr 29.

Totodată, au fost solicitate spre retrocedare aproximativ 133 de hectare din ceea ce era odinioară moşia Berceni, ce se întindea pe 400 de hectare. Solicitantul este Burnea Manuela Ioana, care nu a menţionat însă şi o adresă a terenului pe care l-ar avea. Burnea este nepoata lui Ion Procopie Dumitrescu, de trei ori primar al Capitalei în perioada 1888 şi 1891.

A patra cea mai mare suprafaţă solicitată spre retrocedare se întinde pe o suprafaţă de 52 de hectare (plus construcţii  la data cumpărării terenului) şi este amplasată în comuna Băneasa. Cel care o revendică este  prinţul Paul Phlippe de România.

Cămin studenţesc cerut la retrocedare

Cerut la retrocedare este şi unul dintre căminele studenţeşti ale Universităţii Bucureşti. Este vorba despre Căminul Fundeni, situat pe Şoseaua Fundeni 252-254, având o capacitate de 204 locuri. Imobilul (compus din teren în suprafață de 40 ha și 7610 mp și construcții) este solicitat spre retrocedare de către două persoane fizice: Maria Negri şi Paulina Panait.

În schimb, Universitatea Bucureşti a solicitat terenul în suprafață de aproximativ 26 hectare ce s-a aflat între străzile General Angelescu-Calea Plevnei, prelungirea străzii Berzei, B-dul Elisabeta și splaiul Gării Centrale.

Se cer terenuri şi în Pădurea Băneasa. Mai precis, potrivit PMB, a fost solicitat imobilul format din teren cu pădure în suprafață de 20 hectare situat în București, actuala Pădure Băneasa.

Retrocedări de căi ferate

Ciureş Nicolle Catherine Lidia, moştenitoarea familiei de avocaţi Basilescu, cunoscuţi în perioada interbelică a solicitat spre retrocedare un teren de 120.820 de metri pătraţi și cale ferată în lungime de 4027 ml. situate în București, Calea Ferată Chitila-Str. Racordării- Bd. Laminorului pe Bd. Bucureștii Noi până la Fabrica Zarea SA.

O altă cerere de retrocedare, venită din partea familiei Brătianu (Ion I Brătianu) se referă la un imobil situat în București, Str. Toporași nr. 31, sector 5, compus din teren în suprafață de 12,080 ha și construcții. 

Totodată, Alexianu Şerban, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a solicitat un teren în suprafață de 104.750 mp. situat în zona Nicolae Cânea , sector 2.

Ce se va întâmpla cu imobilele Bucureştiului

Potrivit legislaţei în vigoare, imobilele preluate în mod abuziv de către stat în perioada 1945-1989 se restituie în natură, în cazul în care acest lucru este posibil. Dacă nu este posibil, se stabilesc măsuri reparatorii prin echivalent, printre care se numără punctele (bani) sau alte bunuri.

În ceea ce priveşte disponibilitatea spre retrocedare a terenurilor şi imobilelelor menţionate mai sus oficialii PMB ne-au declarat că ",aceasta va fi stabilită la momentul analizării fiecărui dosar de către Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, în baza documentelor existente la dosar la momentul analizării".

Referitor la lista terenurilor disponibile "pentru cei care nu își mai pot primi terenurile în natură și acceptă, la schimb, un alt teren", vă aducem la cunoștință că, la data prezentei , lista privind imobilele care pot fi acordate în compensare potrivit Legii nr. 368/2013 ce modifică și completează Legea nr. 165/2013, și HG nr. 89/2014, nu este finalizată. Totodată menţionăm faptul că, în temeiul Dispoziţiei Primarului General nr. 1130/08.09.2014, a fost constituită Comisia pentru identificare şi disponibilizare imobile care pot fi acordate în compensare conform prevederilor Legii nr. 368/2013 și HG nr. 89/2014.

Care este stadiul retrocedărilor în Bucureşti

Potrivit datelor  Primăriei Municipiului Bucureşti,  până acum au fost înregistrate peste  42.500 de dosare, fiind emise un număr de 18.818 Dispoziţii ale Primarului General în domeniul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, , în evidenţa noastră informatizată au fost înregistrate un număr de 7625 dosare transmise de Primăriile Sectoarelor 1, 2, 3, 4, 6. "Există posibilitatea ca pe viitor să înregistrăm şi alte notificări care ne sunt transmise de alte instituţii ca urmare a declinării competenţei acestora, sau notificări formulate ca urmare a soluţionării acţiunilor (litigiilor) existente pe rolul instanţelor de judecată ce au ca obiect "repunere în termen formulare notificare", etc.", explică reprezentanţii Primăriei.

Potrivit acestora, numărul dispoziţiilor emise nu reflectă în mod real numărul dosarelor soluţionate, deoarece un dosar poate fi soluţionat prin mai multe dispoziţii. "Spre exemplu, un dosar administrativ constituit în baza unei notificări prin care sunt solicitate mai multe imobile, este soluţionat prin mai multe dispoziţii, sau un dosar constituit în baza unei notificări prin care este solicitat un singur imobil poate fi soluţionat prin mai multe dispoziţii în sensul că notificarea poate fi declinată parţial către o altă instituiţie care deţine parte din imobil (dispoziţie privind declinarea competenţei) , poate fi parţial restituit în natură/prin compensare (dispoziţie privind restituirea în natură/acordarea în compensare) şi parţial propusă măsură reparatorie în echivalent (dispoziţie privind propunere de acordare măsuri reparatorii în echivalent/măsuri compensatorii sub formă de puncte), respectiv parţial respinsă notificarea. De asemenea pot fi emise dispoziţii privind modificarea şi/sau completarea altor dispoziţii şi pot fi propuse şi alte soluţii cum ar fi anularea, revocarea unei dispoziţii, etc. Facem precizarea că în prezent in evidenţa noastră figurează şi dosare soluţionate parţial", informează Primăria.

Menţionăm că informaţiile prezentate de ECONOMICA.NET  au luat în calcul notificările nesoluționate formulate în temeiul Legii nr. 0/2001,republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Citiţi săptămâna aceasta pe ECONOMICA.NET situaţia retrocedărilor pe sectoare.

 

 

 

 

 

 

 
 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO