EXCLUSIV Proiecte energetice românești de 11 miliarde de euro candidează la finanțarea din fonduri europene, pe mecanismul 10d

12 01. 2020
ue_emisii_2050_energie_curata_22137900

Este vorba în total despre 396 de proiecte depuse. Din cele 10,96 miliarde de euro, cât este valoarea totală, cele mai multe vizează investiții în domeniul regenerabilelor, urmate de cele în capacități de generare pe gaze, circumscrise ariei de tranziție energetică, de la cărbune la gaze.

Iată, defalcat, domeniile pentru care au fost despuse proiecte, și valoarea lor totală:

Eficiență energetică în clădiri – 336 milioane de euro

Eficiență energetică în rețelele de transport a energiei electrice – 1,187 miliarde euro

Eficiență energetică în sectorul cogenerare – 1,741 miliarde euro

Eficiență energetică în industrie – 623 milioane euro

Resurse regenerabile de energie – 3,931 miliarde euro

Stocare energie – 485 milioane euro

Eficiență energetică în trasporturi – 181 milioane euro

Investiții în Sistemul Energetic Național tranziția cărbune-gaz – 2,47 miliarde euro.

România va dispune de câteva miliarde de euro, prin intermediul sistemului de emisii de noxe european (EU ETS) pentru atingerea obiectivelor sale pentru 2030 și perspectivele unei economii decarbonizate total până în 2050. Una dintre surse va fi  Fondul de Modernizare al Comisiei Europene (mecanism cunoscut ca 10d, pentru că acolo apare în directiva EU-ETS), un fond la care se strâng banii de la toţi poluatorii din statele membre, şi din care, apoi, Comisia selectează proiecte, la recomandarea BEI, și decide ce proiecte pot fi finanţate. Este un fond la care România speră mult, în condițiile în care, potrivit unor surse din piaţa românească de energie, România ar putea beneficia de circa 6 miliarde de euro pentru a se finanţa proiecte din acest fond.

Ghidul de finanțare a proiectelor prin mecanismul Fondului de Modernizare va fi publicat de Comisia Europeană cel mai probabil în luna aprilie, după care va fi trimis statelor membre și vor putea fi selectate proiectele.

Pentru România, o problemă este și faptul că Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) cel mai mare creditor instituţional la nivel global, nu va mai finanţa, din 2021, niciun proiect energetic care să aibă legătură cu combustibilii fosil, deci nici cele pe gaze.

BEI face evaluarea proiectelor energetice trimise de toate statele membre Comisiei Europene pentru a obţine finanţare din Fondul de Modernizare, deci, pentru ca proiectele românești care privesc tranziția cărbune-gaz să fie finanțate, ele trebuie depuse cât de rapid posibil, adică în acest an.