Execuția bugetară. Deficitul a ajuns la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026

Instituţia a prezentat vineri, în şedinţa de Guvern, o notă privind execuţia bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, situaţia fondurilor europene şi a PNRR.

Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului bugetar cu 1,53 de puncte procentuale în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025, a fost însoţită de creşterea investiţiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei.

„România nu mai poate măsura succesul investiţiilor publice doar în miliarde de euro anunţate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu aceşti bani, ce am schimbat în funcţionarea statului şi ce beneficii concrete au ajuns la cetăţeni şi în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale faţă de anul trecut şi, în acelaşi timp, am crescut investiţiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară şi dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a precizat Nazare, într-un comunicat transmis vineri.

Acesta a subliniat că trebuie anunţat şi ceea ce urmează, pentru că „nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi şi să lăsăm nota de plată guvernelor şi generaţiilor de mâine”.

„Nu putem confunda absorbţia fondurilor europene cu dezvoltarea şi nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului. De aceea, vom evalua riguros, investiţie cu investiţie, ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligaţii financiare au rămas şi din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie folosiţi cu prioritate acolo unde putem obţine rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanţare”, a mai spus el.

Ministrul interimar al Finanţelor a atras atenţia că România trebuie continuată consolidarea fiscală în 2027, în condiţiile în care ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 6,2% din PIB.

„Avem o ţintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an şi obligaţia de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilităţii, al investiţiilor prioritare şi al rezultatelor. Aceasta este şi miza reformei pe care o propun pentru programarea şi finanţarea investiţiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanţare şi să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie şi pentru cetăţeni”, a afirmat Nazare.

În opinia sa, România nu are nevoie de mai multe proiecte începute şi lăsate neterminate, ci de investiţii finalizate, de reforme care funcţionează şi de „un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanţa”.

„Consolidarea fiscală nu înseamnă să renunţăm la dezvoltare. Înseamnă să renunţăm la risipă, la improvizaţie şi la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să cheltuim bani europeni. Trebuie să construim o Românie care să rămână mai puternică şi după ce aceşti bani se termină”, a mai spus ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit MF, în primele 9 luni ale anului 2026, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei în creştere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile au înregistrat o creştere cu 1,03 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB.

Veniturile au fost susţinute atât de veniturile fiscale – cu precădere TVA, cât şi de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 7,8% (an/an).

Contribuţiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creştere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie.

„Evoluţia acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice”, arată ministerul în comunicat.

De asemenea, încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creştere de 8,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, în creştere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influenţată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

Datele MF arată că veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, în creştere cu 2,4% (an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, susţin reprezentanţii ministerului.

Totodată, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au însumat 11,80 de miliarde de lei, în creştere cu 29,9% (an/an). Veniturile nefiscale au însumat 37,87 de miliarde de lei, consemnând o contracţie de 7,9%, influenţată parţial şi de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creştere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 de miliarde de lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025). Creşterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi accelerării absorbţiei în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia, au transmis reprezentanţii de la Finanţe.

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, acestea au fost în sumă de 600,59 de miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, în scădere cu 4,54 de miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 77,34 de miliarde de lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.

De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 de miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 187,93 miliarde de lei, menţinându-se la nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent (+0,04%), ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale au fost de 1,27 miliarde de lei.

Referitor la cheltuielile cu subvenţiile, acestea au totalizat 9,53 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,49 milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde de lei, în scădere cu 2,43 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. „Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor”, susţin reprezentanţii ministerului.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,17 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,62 miliarde lei la 107,77 miliarde lei, din care 70,68% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

În ceea ce priveşte PNRR, România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 miliarde de euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 de miliarde de euro granturi şi 4,32 de miliarde de euro împrumuturi. Suma include şi cei 301,2 milioane de euro încasaţi la 9 octombrie 2026 pentru ţintele şi jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.

MF precizează că mai sunt de încasat 6,43 de miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană şi 4,35 de miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026.

Decizia Comisiei Europene este aşteptată până la 20 noiembrie 2026.