Există riscul ca Bucureştiul să nu mai beneficieze de fonduri UE pentru infrastructură

‘Pentru alocarea financiară din perioada 2014-2020, negocierea nu este dură, ci incredibil de dură. Evoluţiile sunt foarte complicate. Există o presiune uriaşă ca suma alocată prin Politica de Coeziune să fie micşorată. În plus, există o presiune enormă ca banii să fie folosiţi mai puţin pe proiecte de infrastructură, şi mai mult pe alte măsuri menite să solicite inovare. Procentul din alocările totale prin Politica de Coeziune va fi semnificativ mai mic decât procentul actual, care este de 60%. În plus, există clare poziţii ale unor state membre şi va fi foarte greu să întoarcem aceste idei, că oraşe ce reprezintă capitale europene să nu mai beneficieze deloc de fonduri europene. Asta înseamnă că există riscul major ca, începând din 2014, Bucureştiul să nu mai beneficieze de niciun fel de fonduri comunitare în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii. Sunt nişte constrângeri majore (…)’, a afirmat Orban.

Acesta a adăugat că la nivelul implementării proiectelor pe sectorul Apă, din cele 2,7 miliarde de euro alocate doar 15% reprezintă plăţi către beneficiari.

‘La nivelul implementării proiectelor pe apă, lucrurile nu stau prea bine. Sunt 2,7 miliarde euro alocate pentru sectorul de apă, iar plăţile către beneficiari sunt doar de 15% şi includ şi prefinanţările. Din cele 38 de proiecte aprobate, doar trei au un grad de realizare de 50%. Restul au gradul de realizare zero sau aproape de zero. Există riscuri majore pentru proiectele dvs. să nu fie realizate, iar implicaţiile pentru aceste nerealizări vor fi multiple. Nu doar că se pierd bani pentru aceste proiecte, dar România poate pierde bani şi poate primi sancţiuni pentru neîndeplinurea cerinţelor din Tratatul semnat. România a ajuns la 7% ca grad de absorbţie a fondurlor europene pe Politica de Coeziune’, a explicat ministrul Afacerilor Europene.