Există riscul ca o bancă să nu îşi poată continua activitatea din cauza legii dării în plată – BNR

Economica.net
07 04. 2016
bnr_5433566_28996500

“Există riscul ca o bancă să nu îşi poată continua activitatea fără o majorare de capital, din cauza legii dării în plată”, a declarat Eugen Rădulescu. “Chiar dacă, din punct de vedere financiar, costurile dării în plată sunt suportabile pentru sistemul financiar, efectul nu este distribuit uniform în sistem”, a spus Rădulescu.

“Celelalte riscuri sunt legate de costul CDS-urilor (credit default swap-asigurarea împotriva riscului de neplată-n.red.). În cazul Poloniei, doar punerea în discuţie  a unei astfel de legi a condus la creşterea dobânzilor la care se împrumută statul cu 0,25%”, a spus viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.

“În România, s-ar putea să conducă la 1% (creştere-n.red.), fapt care ne –ar scoate din categoria investment grade. Din aceste motive spunem că legea dării în plată reprezintă un risc sistemic sever”, a concluzionat Liviu Voinea.

Oficialii BNR s-au ferit să dea detalii despre banca ce ar putea da faliment. „Oricum de anul acesta au intrat in vigoare noi cerinţe de capital la nivel de UE, în special pentru băncile de risc sistemic, şi nu neaparat din cauza dării în plată”, a spus Voinea raspunzând la întrebarea despre mărimea băncii afectate de darea în plată.

Anterior declaraţiei referitoare la posibilitatea falimentului unei bănci, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că legea dării în plată este un risc sistemic sever. El a făcut această declaraşie cu ocazia prezentării raportului asupra stabilităţii financiare.

„În ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin intervenţia în contractul dintre bănci şi clienţi. Una dintre ele este Legea dării în plată, iar în ultima formă adoptată sunt amendamente care corectează o parte din elementele semnalate, dar rămâne chestiunea de fond, pe care o reprezintă retroactivitatea, care se menţine, dar şi stabilitatea şi credibilitatea cadrului legislativ”, a afirmat Isărescu la deschiderea conferinţei de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.

El a punctat că studiul din acest an cuprinde două riscuri noi, pe lângă cele şase incluse în rapoartele anterioare, respectiv un risc sistemic sever intern şi un risc sistemic ridicat extern, acesta din urmă vizând posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Isărescu a subliniat că BNR a decis să considere că toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever.

„Am luat această decizie pentru că ştim că există şi alte iniţiative legislative care afectează stabilitatea. Putem considera că este un an electoral şi astfel de iniţiative apar, dar problema de fond rămâne”, a punctat guvernatorul băncii centrale.

Potrivit datelor statistice prezentate de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, într-un articol propriu, 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în perioada de criză şi s-ar clasifica la legea dării în plată. Diferenţele dintre valoarea actuală a imobilelor şi cea a creditelor acordate este de circa 8,2 miliarde lei. Cum 5,4 miliarde de lei au fost deja provizionaţi de sistemul bancar, introdcerea plafonului de 250.000 de euro în legea dării în plată reduce pierderea posibilă a sistemului bancar la circa un miliard de lei.