Expansiunea Lidl şi Kaufland din România a fost finanţată din bani publici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Lidl şi Kaufland, lanţurile de discount operate de grupul german Schwarz, au profitat în ultimul deceniu de finanţări în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro din partea unei aripi a Băncii Mondiale (Corporaţia Internaţională de Finanţe) şi a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), două instituţii publice finanţate din taxele plătite de cetăţeni şi deţinute de guverne, informează The Guardian. O parte din aceşti bani au susţinut inclusiv expansiunea agresivă a celor doi jucători pe piaţa din România, care au ajuns să opereze peste 100 de hipermarketuri (Kaufland) şi 186 de supermarketuri (Lidl).

Potrivit informaţiilor Corporaţiei Internaţionale de Finanţe (IFC), sectorul Băncii Mondiale care investeşte în companii private, instituţia a acordat primul împrumut grupului Schwarz în 2004. A fost vorba despre 100 de milioane de dolari, bani investiţi în mare parte în expansiunea grupului pe piaţa din Polonia.

Cinci ani mai târziu, grupul de retail german, unul dintre cele mai mari la nivel mondial, a beneficiat de alţi 75 milioane de dolari de la IFC pentru extinderea în Bulgaria şi România, în timp ce în 2011 suma a crescut cu alţi 66 de milioane pentru construcţia de noi unităţi în ţara noastră, scrie The Guardian. De asemenea, în 2013, planurile de expansiune ale grupului german pe piaţa din Bulgaria, Croaţia şi pentru deschiderea primelor unităţi în Serbia au fost susţinute de un alt împrumut de la IFC în valoare de 105 milioane de dolari. În total, IFC a finanţat expansiunea agresivă a grupului Schwarz în Europa prin împrumuturi pe termen lung în valoare de 350 de milioane de dolari.

La rândul său, BERD, care obişnuieşte să co-finanţeze proiecte alături de bănci comerciale, a contribuit cu alţi aproximativ 500 de milioane de dolari la succesul comercial al grupului.

De ce două instituţii publice finanţează Lidl şi Kaufland

Atât Banca Mondială, cât şi BERD, ambele instituţii publice finanţate prin contribuţiile cetăţenilor, au fost create cu scopul de a ajuta la dezvoltarea statelor nevoiaşe. Mai mult, printre atribuţiile Băncii Mondiale se numără şi aceea de a reduce sărăcia din lume. Ce au toate acestea de-a face cu expansiunea unui gigant al comerţului alimentar şi cu una dintre cele mai bogate familii din lume?

Oficialii Băncii Mondiale şi ai BERD şi-au explicat decizia, potrivit The Guardian, prin faptul că dezvoltarea lor în statele mai puţin dezvoltate ar duce la crearea de noi locuri de muncă, la noi pieţe de desfacere pentru producătorii locali, dar şi la creşterea accesului persoanelor sărace la mâncare bună şi accesibilă.

Efectele Lidl în Europa

Decizia celor două instituţii este însă aspru criticată atât de o parte a opiniei publice, dar şi de unele evenimente care au avut loc urmare a expansiunii agresive a celor două lanţuri. „Ideea potrivit căreia o infuzie de capital în multinaţionale ar face nepărat bine s-a dovedit a fi falsă în ultimii 20 de ani”, a declarat pentru The Guardian Luiz Vieira, coordonator în cadrul unui ONG britanic care monitorizează activitatea Băncii Mondiale.

La rândul său, Jan Czarzasty, profesor la Şcoala de Economie din Varşovia crede că suma primită de grup din bani publici este şocantă.

„Oriunde deschid un nou magazin, apar poveşti referitoare la condiţiile de muncă. Satisfacţia angajaţilor este în general scăzută şi asta îmi pare că a devenit un nodel de business pentru Lidl”, a declarat profesorul.
De altfel, în Polonia, Lidl a fost subiect de mari dispute, iar angajaţii au organizat proteste în mai multe rânduri.

Şi în România expansiunea LIdl a avut şi efecte negative. „În România, Lidl a deschis peste 185 de magazine din 2011, o medie de aproximativ un magazin pe an, timp de patru ani. În Bucureşti, aproape toate unităţile Lidl se află la câţiva paşi de o piaţă sau un magazin mai vechi”, scrie The Guardian. „Cel mai rău este că au decis să construiască magazine foarte aproape de pieţe ca aceasta. Ne mănâncă de vii. Nu mai putem continua aşa”, a declarat pentru The Guardian Ion Garalin, un comerciant din Piaţa Gorjului.

Banca Mondială este o bancă susținută cu finanțări internaționale care oferă asistență financiară și tehnică țărilor sărace. Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci instituţii financiare internaționale și anume: Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BIRD (International Bank for Reconstruction and Development) , Corporația Financiară Internațională – IFC (International Finance Corporation), Asociația Internațională de Dezvoltare – IDA (International Development Association), Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor – MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency), Centrul Internațional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investițiilor – ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).