Experţii SAS: Anul 2021 are toate premisele pentru a deveni anul fraudelor digitale

În contextul creșterii încercărilor de fraudă în mediile digitale la nivel global din ultimul an, liderul mondial în analytics, SAS face o trecere în revistă a celor mai importante tendințe și provocări din domeniu, alături de predicțiile specialiștilor pentru anul 2021.
Lidia Neagu - mar, 26 ian. 2021, 11:02
Experţii SAS: Anul 2021 are toate premisele pentru a deveni anul fraudelor digitale

Alimentată de pandemie și tehnologie, frauda digitală atinge cote record
Pe baza tendințelor actuale, 2021 se profilează deja a fi un an record pentru frauda digitală în toate sectoarele de activitate. Pe măsură ce țările se luptă să combată răspândirea virusului prin tot mai multe restricții și blocaje, impactul asupra locurilor de muncă și a economiei generale este evident. Dificultățile și perturbările economice sunt precursori binecunoscuți ai fraudei, iar COVID-19 accelerează acești factori la scară globală.

De asemenea, ca răspuns la pandemie, numeroase organizații și-au accelerat inițiativele de digitalizare pentru a
rămâne conectați cu clienții, oriunde s-ar afla. De exemplu, 2020 a adus o explozie în servicii bancare mobile. În 
domeniul asigurărilor vom vedea că tot mai multe companii vor deveni complet digitale în procesarea daunelor. Știm, de asemenea, că fraudatorii adoră digitalul. Companiile care neglijează integrarea măsurilor de protecție necesare pentru detectarea fraudei în canalele lor digitale nu vor face decât să adauge combustibil pe un foc latent.

Identitate digitală vs. confidențialitate
Pe măsură ce companiile se confruntă acum cu un volum de tranzacții digitale tot mai mare, accelerat de restricțiile sociale (un volum pe care îl așteptau abia în 2025), bătălia dintre identitatea digitală și confidențialitate se intensifică. Colectarea informațiilor din dispozitive, înregistrări publice, biometrice, înregistrări telefonice, istoricul e-mailurilor și utilizarea acestora în decizii au devenit imperative în gestionarea identităților digitale și a riscurilor asociate. În paralel, legislația care guvernează identitatea digitală și confidențialitatea devine tot mai puternică. Companiile – de la bănci, până la asiguratori ori agenții guvernamentale – trebuie să continue inițiativele de identitate digitală, fiind, în același timp, conștiente de implicațiile potențiale ale confidențialității utilizatorilor.

Atenție la amenințările din interior
Frauda internă va fi, fără îndoială, o preocupare activă în 2021, pe măsură ce tot mai mulți angajați continuă să lucreze de la distanță. Chiar dacă organizațiile se confruntau cu astfel de riscuri și înainte ca pandemia să accelereze adoptarea muncii remote, procesele de securitate digitală erau mai facil aplicabile prin vigilență și controale la locul de muncă.

Telemunca face ca cererile de acces să devină și mai dificil de verificat. Flexibilitatea programului de lucru determină un comportament neobișnuit și face ca modele de date să fie mai greu de detectat. Înregistrarea ecranelor prin dispozitive secundare reprezintă un risc și mai mare. Presiunea financiară crescută datorată reducerii orelor de lucru și a veniturilor poate determina un angajat considerat până atunci a fi de încredere să comită fraude interne.

Crimptomonedele au intrat în vizorul reglementărilor
Autoritățile de reglementare au început să ia în calcul posibilitatea ca schimburile de criptomonede să reprezinte un mecanism de spălare a banilor. Pe măsură ce aceste autorități încep să-și intensifice anchetele, instituțiile financiare vor fi obligate să evalueze și să măsoare mai bine utilizarea criptomonedelor de către clienții lor. 

Pe lângă faptul că trebuie să înțeleagă ce clienți tranzacționează prin intermediul criptomonedelor, băncile vor trebui, de asemenea, să înțeleagă volumul de activitate și natura acestor tranzacții. Unele platforme de tranzacționare analizează amănunțit clienții, în timp ce altele se focusează foarte puțin sau chiar deloc pe a-și înțelege clienții.

Importanța identității digitale – ești cine spui că ești?
Într-o perioadă în care tranzacțiile digitale sunt mai răspândite ca niciodată, verificarea tradițională a identității are de suferit. Dincolo de detectarea și prevenirea fraudei, autentificarea reprezintă un proces critic în gestionarea riscurilor, a experienței consumatorilor și a costurilor. Numeroase industrii vor trebui să-și regândească originile digitale, modul de deservire a clienților și să-și reorganizeze seturile de instrumente tehnologice pentru a reflecta noile realități de astăzi.

Dilema creditelor de consum
2021 va aduce perturbări serioase pe piața creditelor de consum, pe măsură ce pachetele de stimulare a economiei adoptate de multe guverne, pachete ce au contribuit în mare măsură la menținerea consumului pe linia de plutire, se diminuează. De altfel, instituțiile financiare încep să observe întârzieri deplată la creditele existente. Specialiștii nu prevăd o înghețare totală a pieței de împrumuturi, la nivelul crizei din 2008-2009, dar anticipează o înăsprire semnificativă condițiilor de creditare, ceea ce va determina probleme de lichiditate,pierderi și executări silitare.

Obținerea împrumuturilor va deveni mai dificilă, instituțiile financiare vor acorda o importanță crescută măsurilor de identificare a solicitanților cu risc de neplată. Creditorii pur și simplu nu își pot permite să aloce un împrumut riscant în acest climat economic. Cu toate acestea, ne putem aștepta ca falsificarea documentației de creditare să devină o practică mai răspândită – atât ca fraudă directă, cât și manipulare.

Te-ar mai putea interesa și
Uniunea Europeană a blocat exportul a 250.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca din Italia spre Australia
Uniunea Europeană a blocat exportul a 250.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca din Italia spre Australia
Uniunea Europeană s-a folosit pentru prima dată de interdicţia de export de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a opri transferul din Italia spre Australia a 250.000 de doze de ser de la...
Aproape un miliard de tone de alimente au fost risipite în 2019 – Raport ONU
Aproape un miliard de tone de alimente au fost risipite în 2019 – Raport ONU
O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor ...
Bucureştenii se implică în digitalizarea Capitalei
Bucureştenii se implică în digitalizarea Capitalei
Un număr din ce în ce mai mare de bucureșteni folosesc AmParcat, cea mai rapidă, civilizată și ușoară metodă ...
Ministerul Finanțelor a împrumutat 461,2 milioane de lei de la băncile comerciale
Ministerul Finanțelor a împrumutat 461,2 milioane de lei de la băncile comerciale
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 461,2 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de ...