Explozia preţurilor la carburanţi, petrol şi gaze a dus la o accelerare a inflaţiei în zona euro în martie – date Eurostat
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/benzina-6695473390.jpg)
Datele preliminare publicate marţi de Eurostat arată că inflaţia în cele 21 de state din zona euro a accelerat până la 2,5% în luna martie 2026, de la un nivel de 1,9% în luna februarie 2026, dar sub estimările analiştilor care mizau pe un avans al preţurilor de 2,6%.
Accelerarea inflaţiei în zona euro se explică în principal prin explozia preţurilor la energie, care au înregistrat o creştere anuală de 4,9% în luna martie, după un declin de 3,1% în februarie. De asemenea, preţurile la servicii au înregistrat o creştere anuală de 3,2% în luna martie, după un avans de 3,4% în februarie, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări care au înregistrat un avans de 2,4%.
În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut uşor până la 2,3%, de la un nivel de 2,4%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Datele publicate, marţi, de Eurostat sunt preliminare, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană (UE), să fie dată publicităţii în data de 16 aprilie.
Cotaţia barilului de petrol s-a dublat ca urmare a războiului din Iran, iar Banca Centrală Europeană discută acum dacă va majora dobânzile pentru a evita ca această creştere să se înrădăcineze în preţul altor bunuri şi servicii.
Conform teoriilor economice tradiţionale, băncile centrale ar trebui să ignore şocurile unice ale preţurilor generate de întreruperile în aprovizionare, în special pentru că politica monetară funcţionează cu întârzieri mari.
Cu toate acestea, o creştere rapidă a inflaţiei din cauza energiei se poate extinde cu uşurinţă dacă companiile încep să integreze acest lucru în preţurile de vânzare, iar lucrătorii încep să ceară salarii mai mari pentru diminuarea veniturilor disponibile. De asemenea, opinia publică ar putea să pună sub semnul îndoielii hotărârea BCE, dacă gardienii euro vor rămâne inactivi, ceea ce conferă noi argumente pentru majorarea dobânzilor chiar şi în cazul unor episoade de inflaţie ample, dar nu persistente, a declarat săptămâna trecută preşedinta BCE, Christine Lagarde.
Pieţele financiare mizează în prezent pe trei majorări ale dobânzilor din partea BCE în acest an, prima fie în aprilie, fie în iunie. În timp ce unii decidenţi, precum şeful Bundesbank, Joachim Nagel, au declarat că o majorare a dobânzilor chiar şi în aprilie este o opţiune, alţii, inclusiv Isabel Schnabel, membră a consiliului de administraţie al BCE, au avertizat împotriva unor acţiuni pripite.
Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE se va desfăşura pe 30 aprilie.