Expoziția „Klimt la Palat” din Iași s-a deschis astăzi și așteaptă vizitatori până la sfârșitul lunii septembrie

După expoziţiile „Brâncuşi” şi „Picasso”, în noua sală „Tezaur” de la Palatul Culturii din Iaşi, publicul poate vizita, până la sfârşitul lunii septembrie, expoziţia „Klimt la Palat”.

„Invit ieşenii, turiştii, artiştii din Iaşi, să vină la Palat să stea faţă în faţă cu lucrările realizate de maestrul Gustav Klimt. Acest important artist este unul dintre precursorii art nouveaului vienez.(…) Acum la Iaşi este expusă pictura „Friedrich I de Zoller” realizată în preajma anului 1884. Vizitatorii pot admira şi patru lucrări provenite din colecţia avocatului George Şerban, care conturează universul marelui artist. Săptămâna viitoare vom deschide o altă expoziţie importantă care aduce în prim plan gravura europeană din secolul XV”, a declarat, pentru Agerpres, noul manager interimar al Palatului Culturii, Alexandru Chituţă.

Potrivit reprezentanţilor Palatului Culturii, expoziţia „Klimt la Palat” rămâne deschisă până pe 30 septembrie şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, cu biletul aferent Muzeului de Artă sau cu oricare din variantele de bilet compus de la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Gustav Klimt (1862-1918) şi-a început cariera artistică departe de portretele strălucitoare pentru care este cunoscut astăzi. Expoziţia „Klimt la Palat” prezintă în premieră în regiunea Moldovei o introducere în creaţia artistului vienez.

Format la Kunstgewerbeschule din Viena, o şcoală de arte aplicate şi artizanat, a lucrat ca pictor şi decorator de elemente arhitecturale ale unor renumite clădiri publice, printre care Burgtheater şi Kunsthistorisches Museum. Primele sale lucrări erau tradiţionale şi extrem de reuşite – abia mai târziu avea să-şi dezvolte stilul său ornamental, radical. Născut în Imperiul Austriac şi format în tradiţia academică, Klimt a fost unul dintre fondatorii Secesiunii vieneze înfiinţate în 1897, declarându-şi independenţa faţă de constrângerile impuse de genuri şi şcoli artistice.

Klimt a desenat şi pictat multe dintre femeile de seamă ale Vienei de la sfârşitul secolului. Adesea, acestea nu erau doar personalităţi mondene, ci şi intelectuale, mecene şi artiste în drept propriu – femei precum Adele Bloch-Bauer, Serena Lederer şi Eugenia Primavesi. În cadrul expoziţiei „Klimt la Palat”, curatorii Alexandru Constantin Chituţă şi Luminiţa Afloarei adresează publicului ieşean o invitaţie de a pătrunde în universul simbolist şi arta Sezession-ului vienez.

Viziunea personală a lui Klimt a atins apogeul în „perioada de aur” marcată de portrete şi alegorii, redate la scară realistă şi împodobite cu faţete hipnotizante realizate din foiţă de aur şi pigmenţi. Fiu al unui aurar, artistul a fost fascinat de această nuanţă strălucitoare, predilecţia sa fiind alimentată de numeroase alte influenţe.

După moartea artistului, picturile sale au atins unele dintre cele mai mari preţuri plătite vreodată pentru opere de artă individuale, un astfel de exemplu fiind „Şerpi de apă II” (1904 – 1907), vândută pentru 184 de milioane de dolari, în 2013. În perioada nazistă, multe dintre picturile lui Klimt au fost confiscate de la colecţionari evrei. Cel mai cunoscut caz a fost cel al „Portretului Adelei Bloch-Bauer I”, confiscat de la familia Bloch-Bauer şi expus ulterior la Galeria Naţională a Austriei. În 2006, după un îndelungat proces în instanţă, tabloul a fost restituit Mariei Altmann, nepoata personajului reprezentat de Klimt. Ulterior vândut în cadrul unei licitaţii organizate de Christie’s pentru 135 de milioane de dolari – la acea vreme, cel mai mare preţ plătit vreodată pentru un tablou – lucrarea se află astăzi expusă la Neue Galerie din New York. Cazul, precum şi ecranizarea sa în filmul „Woman in Gold”, au atras atenţia întregii lumi asupra problemei restituirii.

Sursa foto: Facebook.com/PalatulCulturiiIasi