Extradeducere de 50% din profit sau credit fiscal de 10% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare în 2026 ale companiilor. Care este varianta mai avantajoasă
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/03/afacere-intelegere-echipa-43656765-1-666x420.jpg)
“Aceste măsuri devin, în 2026, un instrument relevant de diminuare a impozitului pe profit și, de ce nu, chiar să nu plătim. Bineînțeles, ne ajută, în același timp, să creștem companiile. Până la urmă sunt niște cheltuieli în folosul dezvoltării”, a declarat Cosmin Ștefan Dumitrașcu, antreprenor, expert contabil, fondator ABS Group Romania.
O variantă ne aduce la dispoziție posibilitatea de extra deducere cu 50% din cheltuielile eligibile de R&D.
Astfel, cheltuiala trebuie să fie în scopul activității economice, fiind deductibilă integral (100%), la care se adaugă o deducere suplimentară de 50%.
“De exemplu, pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 10.000 lei, baza impozabilă se reduce cu 15.000 lei. Economia propriu-zisă ar fi, după cum se poate observa, dacă aplicăm 16%, de 800 lei (5.000 x 16% = 800 lei)”, spune Dumitrașcu.
Cealaltă variantă este reprezentată de creditul fiscal de 10%, o măsură valabilă din martie 2026.
Astfel, procentul de 10% se aplică cheltuielilor de cercetare-dezvoltare eligibile pentru companie, iar suma care va reieși se va scădea direct din impozitul pe profit pe care compania îl datorează către ANAF.
“De exemplu, pentru 10.000 lei cheltuieli de cercetare-dezvoltare, creditul fiscal (mecanismul nou) ar valora 1.000 lei, ceea ce face varianta nouă, în multe cazuri, poate mai atractivă decât varianta deducerii cu 50%. Recomandarea este de efectuare a unei analize pe cifre pentru a vedea ce este mai avantajos și aplicarea în consecință. Se poate folosi doar una dintre variante, și nu amândouă”, explică Dumitrașcu.
Nu se poate încadra la cercetare-dezvoltare orice tip de cheltuieli.
Potrivit expertului, acestea trebuie să expună clar:
- principii/produse aferente inovării sau dezvoltării;
- motive foarte bine definite pentru care efectuăm astfel de cheltuieli, precum și scopul pentru care cercetăm/dezvoltăm;
- tot ceea ce obținem să poată fi verificat, deci să avem un proiect în sine
Implementarea corectă a procesului de optimizare a impozitului pe profit presupune:
- un proiect temeinic documentat;
- claritate cu privire la încadrarea în cercetare-dezvoltare;
- evidențe separate cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare – analitice clare;
- manualul de politici contabile calibrat pe structura companiei, precum și fără să maximizăm artificial din punct de vedere fiscal în plus anumite cheltuieli, doar pentru plăti mai puțin impozit pe profit.
Ambele variante pot aduce un avantaj competitiv real în piață prin costuri mai mici, generând economii substanțiale pentru companie, acest lucru traducându-se prin profitabilitate mai mare și atractivitate spre reinvestire și dezvoltarea afacerii.