Exxon Mobil pune la bătaie contracte de 1,5 miliarde de dolari pentru construcţia de platforme şi gazoducte în Marea Neagră

Economica.net
12 11. 2017
2012_01_09_ptrom_exxon_53334400_61697300

Noua licitaţie publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice este cea mai mare de până acum şi prevede proiectarea şi execuţia mai multor instalaţii, între care un sistem de gazoducte care include o conductă de 154 kilometri din oţel carbon acoperit cu ciment care să transporte gazele de la platforma off-shore într-o locaţie apropiată ţărmului, un sistem de cabluri de fibră optică de 160 de kilometri care să asigure comunicaţiile între platforma offshore, staţia de măsurare a gazelor şi camera centrală de control şi o platformă pentru apă de mică adâncime care să găzduiască facilităţile necesare pentru funcţionarea a 10 puţuri submarine în perimetrele Pelican şi Domino în vederea pregătirii gazelor naturale pentru transportul la ţărm.

Contractele se adaugă investiţiilor de 1,5 miliarde de dolari anunţate anterior de ExxonMobil Exploration and Production România pentru exploarea şi exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră. Proiectul Neptun este controlat de Exxon Mobil, ca operator, şi OMV Petrom.

„Titularii Proiectului Neptun – zona de apă adâncă (ExxonMobil – operator şi OMV Petrom) continuă investiţiile în activităţi tehnice şi de evaluare pentru finalizarea conceptului tehnic pentru potenţiala dezvoltare a primei producţii de gaze naturale în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre. Decizia Finală de Investiţie este planificată pentru a doua parte a anului viitor şi depinde de o serie de factori de natură tehnică, comercială şi financiară. Planificarea anticipată a activităţilor majore, inclusiv a programului de licitaţii publice, este parte din etapa pregătitoare, în scopul de a asigura dezvoltarea în timp a proiectului, în cazul în care se confirmă decizia finală de investiţie”, au precizat reprezentanţii ExxonMobil, la solicitarea ECONOMICA.NET.

Exxon reiterează, în poziţia transmisă ECONOMICA.NET, că decizia finală de investiţie nu a fost încă luată, astfel că firma îşi rezervă dreptul de a rezilia orice contract semnat care rezultă dintr-o procedură de licitaţie sau poate anula procedura de achiziţie, menţiuni incluse şi în documentaţia licitaţiilor publice lansate de companie pentru proiectul din Marea Neagră.

Astfel, dacă exploatarea de gaze din perimetrul Neptun se va dovedi fezabilă, decizia finală de investiţie ar putea să fie luată până la sfârşitul anului viitor, iar gazele ar putea ajunge cel mai devreme pe piaţă în 2020.

Care piaţă? În principal cea românească, unde Transgaz ar urma să construiască un gazoduct 278 milioane de euro care să transporte gazul. Şansele să facem export de gaze sunt mici şi nu depind doar de partea română.

Exploatarea Neptun Deep ar fi de departe cea mai mare din România, de 35 de ori mai mare decât cel mai mare zăcământ existent, mai mult decât toate câmpurile pe care le exploatează astăzi OMV Petrom şi Romgaz, cei mai mari producători autohtoni. Reprezintă aproape jumătate din rezervele dovedite de gaze ale României şi ar asigura o producţie maximă neîntreruptă de 6,5 miliarde metri cubi pe an, aproximativ jumătate din necesarul anual actual.

Privită din alt punct de vedere, exploatarea Neptun Deep ar adăuga la producţia internă de peste patru ori volumul importurilor de gaze de anul trecut. În 2016, România a importat de la Gazprom 1,48 miliarde de metri cubi de gaze. Suntem în topul ţărilor cel mai puţin dependente de importuri, însă şi pe fondul prăbuşirii industriei chimice.

Pe lângă raţiuni comerciale precum posibilitatea de vânzare la export, decizia finală de investiţie ar putea fi influenţată şi de schimbarea regimului redevenţelor percepute de stat de la producătorii de petrol şi gaze.