“Am avut o întâlnire cu oficialii ExxonMobil, și mi-au spus că nu au oprit activitatea în Marea Neagră, dimpotrivă, au solicitat prelungirea unor autorizații de lucru în Marea Neagră, în special din zona Ministerului Mediului. Deci nu au părăsit activitatea practic, se condideră că mai pot lua decizia de investiție, totul ține de modificarea legii ofshore”, a declarat Niculae Havrileț, la un webinar organizat de EM 360 și România Durabilă.
El a explicat că, mai ales acum, investitorii în astfel de proiecte energetice, se confruntă cu riscuri crescute iar noua lege offshore ar tre: “riscul scăderii prețului, riscul nepredictibilității cadrului de reglementare și riscul de forță majoră, sesim, militar”.
“Asistăm la o inundare a piețelor de gaze din diverse surse și cu o reducere a cererii cauzate de pendemie. Acest lucru duce la un risc. Acum prețul este la 120 de dolari 1.000 de metri cubi, iar când s-au făcut studiile pentru fezabilitatea proiectelor din Marea Neagră s-a luat în calcul un preț de 380 de dolari, iar prețul din piață era de 450 de dolari. S-a luat și o măsură de risc extrem și s-a luat în calcul un preț de 280 de dolari. Atunci când întrebăm cine câștigă și cine pierde, ar trebui să fim mai rezonabili și să înțelegem ce înseamnă riscul”, a spus Havrileț.
ExxonMobil şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată, din cauza, inițial, a indeciziei Bucureștiului și, apoi, a emiterii unei legi offshore care a crescut povara fiscală a companiilor care urmau să investească, fără a le garanta stabilitatea taxării și cu obligația de a vinde jumătate din gaz pe piața locală. Exxon a anunțat că intenționează să vândă participația, anul trecut, ca parte a unei strategii globale de vânzare de active.
