Fabricile din România, între roboți și muncitori din Asia. Răzvan Isac, UR: Nevoia de forță de muncă este reală, iar soluțiile vin tot mai des din afara granițelor

Universal Robots a fost fondată în Danemarca în anul 2005, în prezent fiind activă în 20 de țări și având o cotă de piață globală de 50%, cu peste 100.000 de instalări.

În România, compania a instalat câteva mii de roboți colaborativi. Printre clienții săi se numără Becker, furnizor de mobilă pentru IKEA, Alseca, fabrica Ford din Craiova, precum și gigantul Continental.

”Dacă acum câțiva ani, în 4-5 ani, în România erau 20 de roboți la 10.000 de lucrători, acum am ajuns la 46 de roboți la 10.000 de lucrători, date de anul trecut, în 2024. Este, practic, o dublare”.

Datele provin din cel mai recent raport al International Federation of Robotics și arată un progres real. Totuși, decalajul rămâne major: Polonia are aproape 90 de roboți la 10.000 de angajați, iar Germania depășește 500, primele din lume fiind China, Japonia și SUA.

În spatele acestei creșteri nu stau doar tehnologiile tot mai accesibile, ci și o problemă demografică și socială.

”Nevoia de forță de muncă este reală, iar soluțiile vin tot mai des din afara granițelor. Deși încă există temerea că roboții vor înlocui oamenii, realitatea arată că multe companii colaborează cu angajați veniți din țări precum Sri Lanka sau Nepal. Este o evoluție firească, care reflectă lipsa acută de personal local. Din două motive. Primul este faptul că tinerii nu mai sunt interesați să lucreze în producție și doresc altfel de joburi. Și al doilea ține de un declin natural al populației. Avem mai puțin tineri acum decât în trecut, iar acest lucru creează o presiune reală asupra companiilor. Într-un astfel de context, firmele trebuie să găsească soluții, fie prin automatizare cu ajutorul roboților, fie prin atragerea de forță de muncă externă”, a declarat reprezentantul Universal Robots.

IMM-urile, marea oportunitate neexploatată

Deși marile companii din automotive și electronice prezente în România, precum Ford sau Continental, au deja procese robotizate, întreprinderile mici și mijlocii sunt încă la început.

„Problema se pune la IMM-uri. Din datele noastre, 98% dintre firmele din producție, unde sunt procese repetitive ce pot fi robotizate, automatizate, nu au interacționat deloc cu ideea de robot colaborativ. Practic, o iei de la zero. Dar aici se ascunde și cea mai mare oportunitate”, arată Isac.

Acesta a explicat că de multe ori antreprenorii amână automatizarea nu neapărat de motive financiare și de situație economică în context global geopolitic, ci pentru că nu se simte pregătit.

”De multe ori companiilor li se pare că investiția este prea mare, chiar dacă, în realitate, costul unei aplicații cu robotii este comparabil cu cel al unei mașini de clasă medie, o achiziție pe care multe companii o fac oricum, fără ezitare. Sau, pur și simplu, pentru că nu știu sau cred că nu pot, au impresia că roboții nu sunt pentru ei. În astfel de cazuri, venim noi cu teste gratuite direct la client, unde le arătăm concret cum funcționează robotul, ce poate face aplicat pe produsul lor și de ce are nevoie pentru integrare”, a continuat Isac.

Costurile, spune reprezentantul Universal Robots, nu mai sunt un obstacol: investiția într-un robot colaborativ se amortizează între șase luni și un an și jumătate, în funcție de cât de intens este folosit.

”Dacă vorbim de două schimburi și mai mult, de trei schimburi, companiile își recuperează investiția în acest interval, iar după aceea încep să aibă profit.

În situațiile în care producția se desfășoară într-un singur schimb, este importantă o analiză atentă a proceselor. Chiar și în astfel de cazuri, un robot poate aduce beneficii semnificative prin constanță, calitate și eliminarea sarcinilor repetitive”.

Unde lucrează cel mai des roboții din România

Cele mai frecvente aplicații pentru coboții din România sunt în sudură, paletizare și asistență pentru utilaje CNC – procese repetitive și solicitante, greu de acoperit cu forță de muncă umană.

„Sudorii calificați ori pleacă în Germania, ori nu prea mai găsești, sau salariile sunt foarte mari și e o nevoie reală să-l sudezi în continuare în România, doar că nu ai cu cine. Paletizarea, în schimb, presupune un efort fizic greu și repetitiv pentru că un om nu poate muta cutii ore întregi fără să obosească. În ambele cazuri, robotul preia exact munca pe care corpul uman nu o mai poate susține”, explică Isac.

Majoritatea companiilor care au instalat roboți sunt din industria de automotive, industria electronică, dar în ultimul timp industria alimentară și cea farmaceutică încep, la rândul lor, să adopte coboții pentru procese de ambalare și dozare.

„Educația e cheia”: tinerii trebuie să programeze roboții, nu să-i evite

Întrebat ce ar putea face statul român pentru a accelera robotizarea, Isac e tranșant. Acesta spune că educația tehnică e veriga lipsă.

”Gradul de educație în România pe partea de roboți înseamnă încurajarea investițiilor în laboratoare de robotică la licee, chiar și la facultăți, dar în primul rând la licee. Tinerii trebuie să înceapă deja să lucreze cu roboții, să programeze roboții Cel mai important însă este să depășim aceste temeri legate de roboți care vin, de cele mai multe ori, din necunoaștere ”.

Pentru a populariza coboții în România, Universal Robots a organizat la București un eveniment la care au luat parte Ambasadorul Danemarcei, precum și reprezentanții companiilor care au instalat deja roboți în procesele lor. Demonstrațiile au inclus un cobot care pregătește cafea și aplicații de sudură, pick and place sau șlefuire.

”Este primul eveniment de acest tip organizat de Universal Robots pe care l-am testat în alte țări și l-am implementat și în în România. Am mai avut câteva evenimente, dar acesta a fost diferit pentru că a reunit mediul politic cu mediul de afaceri într-o discuție. Am dori să replicăm și să continuăm evenimentul în alte orașe din țară”.

Următoarea etapă: inteligența artificială integrată

Universal Robots are planuri ambițioase pentru viitor, axate pe dezvoltarea de aplicații inovatoare bazate pe Inteligență Artificială (AI), printr-un parteneriat strategic cu Nvidia.

”Am dezvoltat un kit de inteligență artificială, în care Nvidia furnizează partea de procesare și cipurile, iar noi ne ocupăm de integrare și de dezvoltarea software-ului pentru roboții noștri.. Și este o aplicație care deschide noi orizonturi și extinde semnificativ posibilitățile de utilizare a roboților”, a arătat Răzvan Isac.

Compania caută acum dezvoltatori și firme de software din România care să contribuie la proiecte inovatoare. „Avem nevoie de oameni care să transforme aceste tehnologii în aplicații concrete, de la producție la HoReCa.”