Faliment inevitabil pentru Complexul Hunedoara. Ştergerea datoriilor de 1,2 milarde lei către buget, singura soluţie

Adminstratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara spune că societatea va intra în faliment, iar singura solutie este compensarea datoriilor catre buget chiar cu activele societăţii. Statul ar urma sa renunţe la 1,2 miliarde de lei, iar minele de carbune ar urma să fie trecute pe noua societate.
Economica.net - vin, 18 mart. 2016, 15:59
Faliment inevitabil pentru Complexul Hunedoara. Ştergerea datoriilor de 1,2 milarde lei către buget, singura soluţie

La prima vedere situaţia economico-financiară a CEH SA este dezastruoasă, starea de faliment fiind evidentă, se arată în raportul admnistratorului judiciar al societăţii.

Iată care sunt motivele falimentului, aşa cum apar în raportul referitor la cauzele insolventei:

„Implementarea cu succes a unui Plan de reorganizare presupune achitarea, chiar şi parţială a datoriilor într-un interval de 3- 4 ani. Ori intârzierea cu care s-a declanşat procedura de insolvenţă la CEH SA a făcut să se ajunga la un nivel foarte ridicat al datoriilor – estimat la peste 1.500 milioane lei, cu mici sanse de a fi achitate.
Achitarea, chiar şi parţială a datoriilor presupune realizarea de profit din activitatea curentă, ca sursă pentru achitarea acestora.

Ori, în cazul CEH SA observam imposibilitatea societatii de a limita pierderile curente – chiar şi după deschiderea procedurii de insolvenţă societatea înregistrând lună de lună pierderi
Deşi organizată ca societate comercială – cu scopul ca din activitatea curentă să obţină profit, mentalitatea celor implicaţi în activitatea CEH SA – administratori, directori, lideri de sindicat, salariaţi, furnizori, clienţi, etc.a fost aceea de beneficiari ai unei societăţi de binefacere.

Societatea nu indeplineşte condiţiile legale pentru a mai putea funcţiona din punct de vedere al legislaţiei de mediu deoarece:

1. Nu are resursele necesare pentru a achiziţiona certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente funcţionării în anul 2015. Conform raportului întocmit de verificatorul acreditat este necesar a fi achiziţionat un număr de 1.674.596 certificate de emisii de gaze cu efect de seră în sumă de aproximativ 35.769.370 lei. Mai mult, aceasta sumă urmează a se adăuga sumei stabilită anul trecut de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Administraţia Fondului de Mediu care a emis Decizia 129916/26 noiembrie 2015 prin care a aplicat SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA penalităţi în sumă de 538.216.725 lei ca urmare a faptului că societatea nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră până la data de 30 aprilie 2015.

2. Cele două termocentrale nu au autorizaţie de mediu, iar Garda de Mediu a dispus deja suspendarea activităţii lor, masură contestată de către CEH în instanţă. Din păcate, societatea nu are nici posibilitatea de a achita diferenţa de preţ pentru finalizarea investiţiilor de mediu la Termocentrala Paroşeni, iar la termocentrala Deva aceste investiţii nici măcar nu au început.

Singura soluţie pentru un plan de reorganizare care să permită continuarea activităţii ar fi aceea ca statul să comenseze datoriile de 1,2 miliarde de lei pe care le are societatea cu minele de cărbune, care să fie introduse într-o nouă societate, care să primească ajutor de stat. Iată ce scrie în raportul care a condus la insolvenţă:

Cu toate acestea, la data deschiderii la cerere a procedurii de insolvenţă, CEH şi-a declarat intenşia de reorganizare. Şi chiar există câteva atuuri pe care CEH se poate baza pentru a obţine sprijinul politic, de la nivel guvernamental, pentru un nou început: – situaţia socială gravă, recunoscută deja de ultimele guverne, ce s-ar crea prin oprirea activităţii CEH.

Valea Jiului este o zonă monoindustrială în care ponderea activităţii economice gravitează în jurul CEH. Prin amploarea sa, activitatea de explotare a cărbunelui nu poate fi oprită, pur şi simplu, fără a fi luate măsuri de conservare şi securizare a minelor, acţiune costisitoare ce necesită implicarea guvernului; Activitatea de exploatare a huilei – cu rezerve mari pentru anii viitori, ca şi existenta celor două termocentrale (dintre care cea de la Paroşeni retehnologizată şi cu investiţiile pentru a răspunde condiţiilor de mediu finalizate în proporţie de peste 90%) pot constitui repere în strategia energetică viitoare a României. 

Concret, un Plan de Reorganizare poate să prevada:

– compensarea datoriilor către statul român prin Ministerul Finanţelor Publice prin preluarea în contul crenţei a exploatărilor miniere, în cuantumul rezultat în urma unui raport de evaluare, exploatări ce se pot constitui apoi ca o societate de închidere a minelor beneficiind de ajutor de stat, cel puţin până în 2018.

– aprobarea de catre creditori a finalizarii investiţiilor de mediu la Termocentrala de la Paroşeni, a cărei valoare de piaţă ar creşte astfel şi care ar putea fi valorificată în cadrul Planului de Reorganizare. – cu o parte din sumele astfel obţinute s-ar putea realiza investiţiile de mediu necesare la grupurile 3 şi 4 de la Termocentrala Minşia, redevenind astfel funcţională.

Bineînţeles, pot exista şi alte scenarii, creditorii vor hotărî prin votul lor maniera de reorganizare a CEH, dar este cert că prin forţe proprii, fără o intervenţie la nivel guvernamental CEH nu se poate reorganiza.

Administratorul judiciar recomadă ca planul de reorganizare să fie propus chiar de către debitor, cu sprijinul guvernului, urmând ca administratorul judiciar să colaboreze la întocmirea şi implementarea acestuia. „Bineînţeles, toate acestea s-ar putea realiza numai dacă CEH va rezista şi nu va intra în faliment direct în perioada de observaţie, fără a mai ajunge la implementarea unui Plan de Reorganizare. Iar aceasta se poate face doar printr-o restructurare masivă a tuturor compartimentelor societăţii,prin reducerea la strictul necesar a tuturor cheltuielilor, atât a celor materiale, căt mai ales a celor cu munca vie, acestea din urma atăt prin eliminarea din organigrame a tuturor posturilor inutile şi care nu au legatură cu producţia, căt şi prin ajustarea drastică a salariilor” se arată în raport.

Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă, la cerere, la începutul lunii ianuarie. Societatea administrează minele de huilă din valea Jiului şi termocentralele Minţia şi Paroşeni.

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) are creanţe depuse de către creditori în valoare de aproape 2,5 miliarde de lei, valoarea depăşind cu mult nivelul cunoscut al datoriilor din rapoartele oficiale, au declarat, pentru News.ro, surse apropiate companiei.

În documentele oficiale, datoriile companiei erau evaluate la 1,6 miliarde de lei. Însă, din analiza tabelului preliminar al creanţelor, creditorii solicită, în total, o sumă apropiată de 2,5 miliarde lei. „Suma totală de 2,5 miliarde reprezintă cererile creditorilor, ea ar putea scădea până la final, după analiza acestora. Unele cereri ar putea fi nejustificate sau ar putea fi valabile doar în anumite condiţii”, aa afirmat, pentru News.ro, o sursă avizată.

„Din această sumă, peste un miliard de lei ar reprezinta datorii către stat. În pierderile de anul trecut, de circa 900 de lei, este inclusă şi amenda de peste 500 milioane de lei primită de la Mediu”, a completat sursa meţionată.

Ministerul Mediului a amendat Complexul Energetic Hunedoara, la sfârşitul anului trecut, cu 538 milioane lei, pentru întîrzierea în achiziţionarea certificatelor verzi.

 

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...