Fantoma Poiana Braşov S.A. a strâns pierderi de 17 milioane de lei. Nu are bani să plătească retragerea acţionarilor captivi

După un an 2014 cu cifră în valoare de 0 (zero) lei, principalii acţionari ai SC Poiana Braşov S.A.  (POBR) au decis transferul de pe piaţa Rasdaq, în curs de desfiinţare, pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Astfel ar evita plăţile către acţionarii mici captivi, care ar dori să se retragă şi,  în acest scop, ar cere răscumpărarea titlurilor lor de către societate.

Poiana Braşov S.A.  (POBR) are pierderi de peste 17 milioane de lei, reportate din anii anteriori. A rămas de-a lungul anilor fără cele mai importante active şi este o „societate fără activitate”, şi care „nu a avut angajaţi” în semestrul 1 al acestui an, potrivit raportului trimis la BVB. Pasivele curente ale companiei, de  aproape 22 de milioane de lei, sunt de trei ori mai mari decât activele.

În 1991, Poiana Braşov S.A. avea 3.000 de angajaţi şi avea aproape toate activele turistice din Poiană.

Istoria companiei rezumă politica falimentară a guvernelor României privind turismul, prin care a fost permisă fărâmiţarea patrimoniului companiilor din domeniu înfiinţate în 1991. Cele mai multe au fost listate, ca POBR în 1996, pe piaţa Rasdaq, pentru a înlesni preluarea lor cât mai ieftină. În 2002, Guvernul a vândut pachetul majoritar de acţiuni.

„În tot acest timp (1996 – 2002, n.r.), Statul Român a hotârât privatizarea fiecărei unităţi hoteliere şi a restaurantelor”, se spune în memorandumul de prezentare a companiei pentru admiterea pe piaţa AeRO.

Oficial, însă, în 2001 Guvernul îşi întemeia planurile pentru staţiunea Poiana Braşov pe dezvoltarea companiei cu acelaşi nume.  Totuşi printre planurile generoase de dezvoltare a companiei era strecurată şi înfiinţarea de societăţi mixte (cu investitori privaţi), în al căror capital să se includă şi valoarea terenurilor. Metoda societăţilor mixte a fost una dintre cele principale de privatizare camuflată din anii ’90, prin care proprietatea afacerilor şi a activele companiilor de stat era transferate către interese private.

Adeseori, activele erau transferate către societăţile mixte după investiţii costisitoare, iar de unele dintre acestea a fost responsabil însuşi actualul preşedinte al consiliului de administraţie al Poiana Braşov S.A., Constantin Răduică. Acesta s-a ocupat de lucrările de întreţinere şi de reparaţii capitale ale unităţilor hoteliere (Hotel Bradul, Hotel Poiana, Hotel restaurant Cetate Râşnov, etc.), de alimentaţie publică şi de agrement ale SC Poiana Braşov S.A., potrivit memorandumului citat.

Compania şi-a vândut, bucată cu bucată, participaţiile la numeroasele societăţi mixte, prin care activele sale au ajuns la alte firme, de fapt concurente. Unul dintre beneficiarii vânzării activelor POBR a fost controversatul om de afaceri George Copos.  Poiana Braşov S.A are acum doar 37% din acţiunile Poiana Astral S.A. şi deţine SC Vila Padina SRL.

Poiana Braşov S.A.  (POBR) mai are acum o cantină, Restaurantul Cetate Braşov şi o agenţie de turism, care îşi propune să-şi extindă în Râşnov şi Făgăraş activitatea acum inexistentă.

Compania este controlată de Servorada SRL, care făcea legea în Slănic Moldova în anii trecuţi. Proprietarii Servorada SRL îşi pierd urmele în paradisul offshore din Cipru şi sunt asociaţi cu numele lui Viorel Hrebenciuc.

De numele Servorada SRL mai sunt legate şi multe litigii atât în Slănic Moldova cât şi în Poiana Braşov.

Servorada SRL are peste 55% din acţiunile POBR, fondul de investiţii Broadhurst LTD are 7,5%, alte persoane juridice 7,4%, iar restul de aproape 30% aparţine mai multor persoane fizice. Dintre acestea mulţi vor fi fost printre cei 3.000 de salariaţi ai Poiana Braşov S.A. din 1991.