Fără un guvern nu putem vorbi despre cum se va reduce deficitul bugetar în 2027. Reducerea cheltuielilor, posibil combinată cu introducerea impozitului progresiv, eventuale soluții – analiști

”După ce afli care este guvernul poți vorbi de ce va fi în 2027. Acum nu se poate răspunde ce echilibru de măsuri ar putea fi găsit pentru a atinge țintele de deficit din 2027. Ori prin reducerea cheltuielilor bugetare, ori chiar combinată cu majorarea impozitului de capital. Impozitarea progresivă a muncii sper să nu se întâmple, dar repet, totul depinde de cine va forma coaliția”, a declarat Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, este de părere la rândul său că menținerea cheltuielilor publice într-o zona sustenabilă ar fi de dorit, ”dar nu aș exclude nici apariția altor taxe. Contează foarte mult cum va fi aplicată legea integrității (n.r.- prin care ANI evaluează, între altele, averile nejustificate, conflictele de interese și incompatibilitățile) și ce taxe vor fi colectate”.

De asemenea, economistul nu exclude creșterea fiscalizării pe salarii și apariția impozitării progresive. Dar și aici contează foarte mult cum se vor finaliza negocierile pe legea salarizării. Majorarea impozitelor pe imobile, începând de la a doua proprietate nu sete nici ea exclusă.

Dobânzile cu împrumuturile la datoria publică depășesc 3% din PIB

Adrian Codirlașu atrage atenția și asupra nivelului datoriei publice, care conform OECD a fost declarată nesustenabilă. ”Suntem pe locul 4 în Uniunea Europeană. Sunt țări care au datorie publică de 120% – 140% din PIB, dar se împrumută la dobânzi mai mici. Anul acesta vom depăși 3% din PIB doar cu plata dobânzilor. La noile emisiuni de titluri de stat dobânzile au fost de 7%. Datoria publică este de 60% din PIB, iar noi ne împrumutăm la dobânzi foarte mari pentru rescadențarea datoriei”, a spus Codirlașu.

Economistul arată că menținerea dobânzilor sub inflație pentru ca statul să se poată împrumuta sub nivelul inflației duce la pierderi și implicit la represiune financiară. Anul acesta am avut bani europeni care au slavat până acum deficitul. PNRR renegociat a fost realizat în proporție de 90%, dar din sumele inițiale s-au pierdut 12-13 miliarde de euro, unele fiind împrumuturi la o dobândă foarte mică.

”În următoarea perioadă s-ar putea să nu mai intre și restul de bani aferenți programelor din PNRR dacă țintele stabilite cu UE nu vor fi îndeplinite. Acest fapt s-ar vedea în evoluția deficitului și pe 2026, chiar dacă până acum avem o scădere benefică a acestuia”, a declarat Adrian Codirlașu.

Contează și deficitul cu care vom încheia 2026 pentru a stabili deficitul din 2027

Cam de aceeași părere pare să fie și Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank. ”În ceea ce privește evoluția deficitului bugetar în 2027, un element esențial va fi punctul de plecare, respectiv nivelul deficitului cu care vom încheia anul 2026. Acesta va face, cel mai probabil, diferența între necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare în bugetul pentru 2027 și posibilitatea de a atinge țintele asumate doar prin menținerea unei discipline stricte a cheltuielilor publice”.

În linii mari, economistul-șef al băncii olandeze spune că, dacă România va încheia anul 2026 cu un deficit de peste 6% din PIB, va fi dificil să atingă proiecția din Strategia fiscal-bugetară pentru 2027, de aproximativ 5,1% din PIB în termeni cash (respectiv în jur de 5,2% din PIB în termeni ESA), fără măsuri suplimentare. Acestea ar veni, cel mai probabil, pe partea de cheltuieli și mai puțin pe cea de venituri.

În schimb, dacă execuția bugetară din 2026 va fi mai favorabilă și deficitul se va situa sub 5,5% din PIB, atunci o reducere suplimentară către ținta din 2027 ar putea fi realizată în principal prin continuarea controlului riguros al cheltuielilor.

ING nu vede momentan posibile noi creșteri de taxe în 2027

”În acest moment, nu anticipăm noi creșteri de taxe în 2027, economia resimțind încă efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025. În același timp, după doi ani consecutivi de înghețare a pensiilor și salariilor din sectorul public, o indexare moderată și predictibilă apare ca fiind nu doar de așteptat, ci și justificată din perspectivă economică și socială.

Așa cum s-a remarcat și în dezbaterea publică recentă, este dificil de imaginat prelungirea pe termen lung a unor măsuri excepționale de restrângere a veniturilor populației. Efortul bugetar asociat unei indexări rezonabile ar putea fi compensat dintr-o combinație de creștere economică mai ridicată, care să genereze venituri suplimentare la buget, și o temperare a ritmului investițiilor publice, care în ultimii ani s-a situat la niveluri foarte ridicate”, concluzionează Valentin Tătaru.

De altfel, deja au început să apară propuneri de la o serie de miniștri privind necesitatea renegocierii țintei de deficit bugetar pentru 2027, în contextul în care o reducere la 5% a acestuia ar fi una foarte severă.

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%.

Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținută de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice.

Ținta deficitului bugetar pentru 2027 este stabilită la 5,8%, în scădere față de ținta de 6% din anul 2026.