1EUR = 4.7635 RON | Bucureşti 16 º

Companii

Farma vs CNAS: Avocaţii Ionescu şi Sava au câştigat în 2015 dosare de anulare a taxei clawback de 20 de mil. lei

Numărul producătorilor de medicamente care au obţinut în instanţă anularea unei taxe clawback creşte de la an la an. Numărul celor care au intentat proces CNAS din cauza taxei clawback şi care încă se judecă e însă mult mai mare. Casa de avocatură Ionescu şi Sava gestionează dosare de recuperare a taxei clawback de 80 de milioane de lei, şi a câştigat de la începutul anului până acum şase dosare de anulare a acestei taxe, cu valoare totală de 20 milioane lei. 

Avocaţii casei Ionescu şi Sava gestionează, în diverse etape procesuale, peste 20 de dosare de recuperare a taxei clawback, dintre care o parte au fost deja câştigate în prima instanţă şi se află, în prezent, în faza de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Valoarea totală a acestor dosare este de aproximativ 80 milioane de lei, a spus astăzi Radu Ionescu, managing partner la casa de avocatură Ionescu şi Sava, în cadrul ZF Pharma Summit '15.

În anul 2015, casa de avocatură Ionescu şi Sava a câştigat irevocabil şase dosare de anulare a taxei clawback, a căror valoare cumulata este de aproximativ 4,5 milioane de euro (20 milioane de lei).

Anul acesta am recuperat 20 de milioane de lei pentru clienţii noştri în instanţă, iar ceea ce observăm în ultima perioadă în mediul companiilor farma este că, deşi în faza iniţială, unele dintre acestea erau dispuse să suporte nivelul taxei clawback impuse de CNAS, acum îşi pun întrebarea cum ar putea să o conteste, a declarat avocatul Radu Ionescu.

Deşi de la 1 iulie 2015 s-au înregistrat scăderi masive ale preţurilor la medicamente, nu a intervenit nici o modificare la nivelul taxei clawback şi, de asemenea, rămâne un mister modul de calcul al taxei (complet netransparent) la CNAS, a atras atenţia Radu Ionescu. 

Repercusiunile aplicării unitare a taxei clawback

Iniţial, producătorii de medicamente au plătit aproape 35% pe suma rambursată de stat, în contul taxei clawback. Prea mult, au spus producătorii de medicamente. Consecinţa: în februarie 2012, pacienţii oncologici au rămas fără tablete de morfină, pentru că singurul producător şi distribuitor de morfină-tablete de pe piaţă (Mundipharma) a plecat din România, din cauza taxei de clawback (cuantumului taxei şi algoritmului de calcul al acesteia).

Tot atunci, producătorii de medicamente au atenţionat autorităţile de riscul intrării în insolvență a unor producători locali de medicamente sau retragerii de pe piața locală a unor producători internaţionali, dacă nu se schimbă algoritmul de calcul al taxei clawback.

Autorităţile au reacţionat şi în luna mai 2012 au promis să revizuiască mecanismul de calcul al taxei clawback.

"Am decis constituirea unui grup de lucru alcătuit din reprezentaţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Justiţie, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai industriei de medicamente, care are ca obiectiv realizarea unei analize de impact privind modificarea formulei de calcul a taxei de clawback. Se vor face simulări care să evidenţieze cum vor influenţa aceste modificări structura bugetului”, a declarat marţi, 29 mai 2012, Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii la acea vreme.

Rezultatul: în august 2012 s-a schimbat algoritmul de calcul al taxei clawback

În esenţă, taxa clawback s-a revizuit în jos, de la aproape 35%, la 20%, potrivit unei Ordonanţe care a intrat în vigoare pe 26 august 2012. Noua formulă de calcul a taxei clawback a început să se aplice efectiv de la 1 octombrie 2012 (adică începând cu ultimul trimestru din 2012).

Şase luni mai târziu, Curtea Constituţională a decis că aplicarea taxei clawback la TVA e neconstituţională

Pe 5 februarie 2013, Curtea Constituţională a decis că aplicarea taxei de clawback la o altă taxă (n. red. TVA) este contrară prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează clawback este neconstituţională, a spus Dragoş Damian, preşedintele APMGR, pentru ECONOMICA.NET. Decizia CC este definitivă şi general obligatorie.

O parte dintre producătorii de medicamente au contestat în instanţă şi au câştigat anularea taxei clawback aferente unor perioade de timp anterioare modificării din august 2012. Iată, în continuare, cronologia celor mai importante victorii obţinute de producătorii de medicamente în instanţă, concretizate prin anularea taxei clawback.

Iunie 2013: Ionescu şi Sava obţine în instanţă anularea unei taxe clawback de 3 milioane de euro.

Casa de avocatură Ionescu şi Sava a obţinut anularea în instanţă a taxei clawback aferentă trimestrului al doilea din 2012, pentru un producător internaţional de medicamente. Potrivit unor surse din piaţă, ar fi vorba de Novartis.
Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de compania farmaceutică şi a dispus anularea notificării prin care se comunicau de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate datele de consum pe baza cărora a fost calculată şi plătită taxa clawback.
Argumentul care a stat la baza deciziei Curţii de Apel vizează includerea TVA în baza de impozitare calculată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, spun avocaţii casei de avocatură Ionescu şi Sava.
Practic, se aplica un impozit la impozit, ceea ce Curtea Constituţională a hotărât în februarie 2013 că este neconstituţional, încălcând principiul justei aşezări a sarcinii fiscale, a declarat Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatură Ionescu şi Sava.

3 Aprilie 2013: Stoica & Asociaţii a obţinut anularea unei taxe clawback de 1.7 milioane de euro
O echipă de avocaţi ai casei de avocatură Stoica & Asociaţii, sub coordonarea prof. Valeriu Stoica, a obţinut pe 3 aprilie 2013, la Curtea de Apel Bucureşti, anularea actelor administrative emise de CNAS prin care unui producător local de medicamente i-au fost comunicate valorile necesare calculării taxei clawback pe ultimul trimestru din 2011, scrie avocatura.com.
Cuantumul taxei clawback anulate în instanţă de Stoica & Asociaţii este de 1.7 milioane de euro.
Argumentele avocaţilor de la Stoica & Asociaţii au vizat încălcarea dreptului la respectarea proprietăţii şi a protecţiei împotriva discriminării prin includerea TVA-ului în valoarea consumului de medicamente şi, respectiv, prin faptul că, deşi mai multe tipuri de agenţi economici contribuie la crearea deficitului acoperit prin taxa clawback, reglementarea legală impune unui singur tip de agent economic să acopere acest deficit prin plata taxei, scrie avocatura.com.
Aceeaşi echipă de la Stoica & Asociatii a obţinut în luna februarie 2013 la Curtea Constituţională scoaterea TVA din calculul taxei clawback.

22 martie 2013: DLA Piper Dinu a obţinut în instanţă anularea unei taxe clawback de 30 milioane lei pentru Johnson & Johnson

Compania Johnson & Johnson România asistată de avocaţii firmei internaţionale de avocatură DLA Piper Dinu a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti anularea unor notificări de plată a taxei clawback în valoare cumulată de peste 30 milioane lei, emise de CNAS pentru medicamente vândute în cursul anilor 2010 - 2011, decizie la care se poate face însă recurs, potrivit Mediafax, citată de ECONOMICA.NET.

Pe 22 martie 2013, Curtea de Apel București a admis acţiunea introdusă de avocații DLA Piper Dinu, dispunând anularea tuturor notificărilor de plată contestate. Motivarea instanței de contencios administrativ este foarte importantă în conturarea unei jurisprudențe privind interpretarea dispozițiilor neclare ale OUG 104/2009 și ale normelor de punere în aplicare (Ordinul Ministerului Sănătății și al CNAS nr. 928/591/2010) în ceea ce privește sfera subiecților plătitori și baza de calcul a contribuției. Chiar dacă dispozițiile legale în baza cărora au fost emise notificările contestate nu mai sunt în vigoare, efectele lor sunt încă actuale și semnificative din punct de vedere economic.
"Sub aspectul clarificării sferei subiecților plătitori, curtea a reținut că aceasta cuprinde doar acele entități care comercializează medicamentele direct către farmacii și spitale, nu și alte entități implicate pe lanțul de producție/distribuție, de la deținătorul autorizației de punere pe piață și până la consumatorul final", a spus Radu Bălaș, coordonatorul practicii de litigii a DLA Piper.
Instanţa a stabilit că subiect plătitor al contribuției clawback este "acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice către utilizatorii finali (farmacii și spitale)". Instanţa a constatat că Johnson & Johnson nu face parte din sfera subiecților plătitori ai contribuției, întrucât nu a comercializat în mod direct medicamente către farmacii și spitale, chiar dacă a comercializat medicamente pe teritoriul României către distribuitorii angro.
Din punct de vedere al bazei de calcul a contribuţiei, curtea a confirmat integral argumentația noastră, admițând că în baza de calcul la care se aplică procentul de contribuție claw-back se includ doar sumele efectiv compensate în sistemul de asigurări de sănătate, și nu toate vânzările de medicamente realizate de subiectul plătitor, spune Radu Bălaş, coordonatorul practicii de litigii a DLA Piper.
"Contribuția poate fi considerată drept justificată și proporțională numai având în vedere reglementarea specială a medicamentelor care beneficiază de decontare din partea sistemului public de asigurări de sănătate, aceasta implică faptul că această contribuţie poate fi aplicată doar sumelor efectiv rambursate de către CNAS", a motivat Curtea de Apel București.

Pe lângă aceste dosare soluţionate în instanţă, există numeroase procese pe rol intentate de producătorii de generice pentru anularea unei taxe clawback. 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO