Fechet, Camera Deputaţilor: În mai puţin de un an ar trebui să avem sistemul garanţie-returnare pus în funcţiune

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este un sistem la care am lucrat extrem de mult la Ministerul Mediului, un foarte bun mod prin care, pentru ambalajele de băuturi cel puţin, să atingem foarte repede nişte ţinte extrem de ambiţioase: discutăm de 85-90% ţinte de colectare a deşeurilor de ambalaje. Îmi exprim încrederea că foarte repede va avansa sistemul garanţie-returnare. Ieri, la audierile ministrului Tánczos Barna, chiar l-am întrebat despre evoluţia sistemului. Mi-a confirmat că doar ce a fost emis ordinul privind selecţia administratorului sistemului ori, din acest punct de vedere, suntem într-o cursă contra cronometru pentru că, în mai puţin de un an, ar trebui să avem sistemul garanţie-returnare pus în funcţiune, nu doar desemnat operatorul”, a menţionat Mircea Fechet, la o conferinţă de specialitate.

Referindu-se la eco-design, el a subliniat că acesta este „o temă despre care se discută mult la Comisie, în zona statelor mai avansate din acest punct de vedere”.

„Noi suntem un pic defazaţi pentru că, din nefericire, fie că vorbim despre designul produselor biodegradabile, fie că vorbim despre designul produselor reciclabile, fie că vorbim despre eficienţa energetică a produselor pe care le cumpărăm, produselor electrice şi electronice pe care le cumpărăm, dacă discutam despre longevitatea produselor sau despre modul în care acestea sunt proiectate pentru a putea fi reparate cu uşurinţă sau reutilizate, la noi, acestea sunt chestiuni mai degrabă filosofice. Din nefericire, România se confruntă cu nişte probleme pe care majoritatea statelor membre ale UE le-au depăşit cu zeci de ani în urmă. Şi, atunci, eu ridic o primă problemă spunând că este aproape neimportant, câtă vreme un produs ajunge în groapa de gunoi, dacă în procesul de fabricaţie a produsului respectiv s-a ţinut cont mai mult sau mai puţin despre acest eco-design despre care discutăm noi, pentru că, din nefericire, asta se întâmplă”, a susţinut Fechet.

Potrivit acestuia, dacă ne uităm la gropile de gunoi, „o să găsim şi DEEE-uri, o să găsim şi peturi şi materiale reciclabile”.

„Încă ne confruntăm cu sute de comunităţi care nici măcar nu au un sistem de management de colectare selectivă a deşeurilor. Ajung toate alandala, în cel mai bun caz la groapa de gunoi – ori astăzi, când se discută atât de mult despre circularitate, aş dori încă o dată să salut şi să mulţumesc coaliţiei pentru această dezbatere care probabil ar fi trebuit să fie făcută mai curând de către statul român. Suntem bineînţeles conştienţi de planul de acţiune pentru economie circulară lansat de Comisie (Europeană – n. r.). Încercăm să ne aliniem şi noi la el. Vedem că se discută mai nou şi peste ocean despre modul în care sunt, spre exemplu, reparate şi reutilizate produsele. Sper să ajungem cât mai repede să nu mai schimbăm telefonul la un an de zile, să îl schimbăm la câţiva ani, sper să avem posibilitatea şi dreptul să ne reparăm produsele electronice”, a adăugat vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Mircea Fechet a mai spus că aşteaptă cu nerăbdare să ajungă la Parlament revizuirea directivei europene privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje care va asigura faptul că ambalajele vor fi reciclabile sau reutilizabile într-un mod viabil din punct de vedere economic, până în 2030.

„Aici sunt convins că statul român din nou va fi foarte ambiţios, în sensul în care îşi va asuma aceste ţinte. Mai rămâne să le punem şi în practică”, a adăugat Fechet.

Coaliţia pentru Economia Circulară (CERC) a organizat, joi, prima conferinţă pe tema eco-designului din România, datorită nevoii de a explica şi discuta acest concept central al economiei circulare, care impactează producătorii, consumatorii şi autorităţile.