Fechet: Colectarea separată a deşeurilor se face doar în procent de 13%

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Mediului se află luni la Iaşi, pentru a lua parte la Forumul Regional cu tema „Dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor în Regiunea Nord-Est – Provocări şi Oportunităţi de Finanţare 2024”. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iaşi, scrie Agerpres.

„România, din păcate, astăzi are o performanţă modestă, ca să folosesc un termen mai elegant, dar, de fapt, discutăm despre 13% colectare separată a deşeurilor. Cu alte cuvinte, 87% din cele 6 milioane de tone de gunoi pe care le producem anual, ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi”, a declarat presei ministrul Mediului, întrebat despre procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României privind gestionarea deşeurilor, apelor şi reducerea emisiilor.

În acest sens, ministrul Fechet a explicat că România mai face obiectul unei cauze de infringement legată de anumite depozite neecologizate, respectiv depozite de deşeuri municipale. El a arătat că mai sunt încă nouă astfel de depozite ce ar trebui închise.

Ministrul a explicat că în prezent, România are şi o procedură de infringement legată de lipsa tratării deşeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a ţării, deşeurile sunt colectate mai mult sau mai puţin separat şi duse direct pe groapă.

„Acest lucru este inacceptabil, pentru că lipsa tratării înseamnă, pe de o parte, lipsa stabilizării biologice a acelor deşeuri, înseamnă disconfort olfactiv, înseamnă poluare şi înseamnă nişte resurse preţioase care ajung în groapa de gunoi în loc să ajungă în fabricile de reciclare. Aici sunt judeţe cu o performanţă mai bună şi judeţe cu o performanţă mai proastă, ca să dăm un exemplu, pentru că suntem la Iaşi. La Iaşi există, din informaţiile pe care le am eu, unul dintre puţinele centre de tratare mecano-biologică din România care şi funcţionează în parametri pentru care a fost proiectat. Şi astfel de centre ar trebui să existe în fiecare judeţ, pentru că, până la urmă, deşi sunt bani ce trebuie investiţi, deşi tratarea în sine este o activitate care costă, înainte de a fi depozitat, gunoiul trebuie tratat”, a explicat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

„Încă de la preluarea mandatului, conceptul de Iaşi mai verde a fost o prioritate pentru noi şi mă bucur foarte mult că în aceşti primi 4 ani am reuşit împreună cu entităţile administrative, mai ales cu colegii primari din judeţ, să avem o colectare selectivă şi o reciclare a deşeurilor. Astăzi, Iaşul este în top trei la nivel naţional atunci când vine vorba de colectare selectivă şi cantităţi reciclabile introduse în economia circulară. Este o bucurie că în doar 4 ani de zile, cantitatea de deşeuri reciclabile a crescut de şapte ori. Vreau ca acest exemplu de bună practică să continue şi în următorii 4 ani şi cât mai multe judeţe din Moldova să ia exemplu Iaşiul. Sperăm să obţinem finanţarea europeană şi sperăm într-o mai bună conlucrare cu primarii, tocmai pentru ca aceste campanii civice de conştientizare pentru populaţie să dea roade”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, a declarat presei că este nevoie nu doar de implicarea autorităţilor, dar şi de educaţia populaţiei, mai ales cea din mediul rural, în privinţa colectării deşeurilor şi protejării mediului.

„Credem că noi ne-am făcut şi ne facem datoria din această perspectivă, mai ales că şi compania noastră am văzut-o premiată la sfârşitul anului trecut tocmai pe un proiect care vizează selectarea deşeurilor şi recuperarea lor în vederea valorificării. Plătim, ca orice entitate şi ca orice cetăţean din România, taxa de infringement care am văzut că s-a adăugat din nou şi care este într-adevăr un efort destul de mare. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut, plecând chiar de la educaţie şi mergând foarte atent spre mediul rural, unde mai sunt multe lucruri de făcut. Eu cred că România nici nu a procedat corect atunci când şi-a impus anumite sarcini prin tratatul de aderare. Trebuia să ţină cont foarte mult de felul în care noi am fost educaţi, de mentalitatea noastră, de faptul că noi încă mai punem murături pe care le aruncăm la tomberon primăvara şi multe, multe alte lucruri care ţin de specificul nostru naţional. Mai avem şi câteva neajunsuri în ceea ce priveşte tehnologia”, a declarat primarul Mihai Chirica.