Fechet, la Eforie: 23 de hectare de plajă vor fi date în folosinţă în urma lucrărilor de înnisipare

Potrivit lui Fechet, extinderea plajelor nu aduce doar beneficii de mediu, ci şi un mare beneficiu pentru activitatea economică şi turistică a judeţului Constanţa, scrie Agerpres.

„Mă aflu astăzi într-o vizită de lucru în judeţul Constanţa şi încep la Eforie participând la recepţia a două perimetre de plajă, la terminarea lucrărilor. Discutăm de o plajă care în anii trecuţi nici măcar nu a existat. Atât în spatele meu, cât şi în faţă, marea ajungea aproape până în dig, iar astăzi putem spune că aproximativ 23 de hectare de plajă vor fi date în folosinţă. Asta va însemna, fără îndoială, nu doar beneficii de mediu, dar şi un mare beneficiu pentru activitatea economică şi turistică a judeţului Constanţa şi a localităţii Eforie”, a declarat ministrul Mediului.

El a spus că vizitează şi lucrările de refacere a plajei de la Agigea, unde sunt recepţionate, parţial, încă 1,3 hectare, „lucrurile avansând aşa cum trebuie”.

Fechet a mai anunţat că pe parcursul acestei zilei are întâlniri atât cu reprezentanţii instituţiilor deconcentrate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cât şi cu cei ai Organizaţiilor de Management al Destinaţiei şi organizaţiilor de turism.

„Vreau să mă consult pentru că după această parte mai grea, spun eu, de refacere a plajelor, urmează a le da în folosinţă, urmează să fie închiriate şi, bineînţeles, cetăţenii să se bucure de acestea”, a afirmat Mircea Fechet.

Reprezentantul firmei Van Oord care a realizat lucrările de la Eforie, Marius Stamat, a declarat că lotul are lungimea totală de 5,7 kilometri, s-au construit şapte diguri, folosindu-se 1,4 milioane tone de piatră şi 3 milioane metri cubi de nisip, lucrările de înnisipare rezistând timp de 50 de ani.

Referitor la problemele întâmpinate în timpul executării lucrărilor, el a spus că a fost identificată o epavă, pentru care s-a cerut o cercetare arheologică extinsă, precum şi un habitat pentru un anumit tip de scoică.

„În cazul scoicilor, acestea au fost colectate de pe fundul mării, din nisip, practic ele se îngroapă în nisip, a fost colectat substratul în care trăiesc, depozitat separat, s-a făcut înnisiparea, lucrarea de protecţie costieră, ulterior habitatul lor original, nisipul original a fost adus şi pus în strat final şi readuse scoicile în habitatul lor original. Practic, nu am făcut altceva decât temporar să mutăm habitatul lor în altă parte şi aducându-l apoi înapoi”, a explicat Stamat.