Femeile din ţările nordice, mai implicate în cariera profesională

Elegantă şi hotărâtă, Helle Thorning-Schmidt, mamă a doi copii, conduce guvernul danez din octombrie 2011. Ea simbolizează locul pe care au reuşit să-l dobândească femeile în Europa de Nord, unde nivelul de activitate profesională în rândul femeilor se află printre cele mai ridicate din lume, chiar dacă rămân de făcut progrese în întreprinderi şi instituţii şi pentru egalitatea salariilor între femei şi bărbaţi.

Helle Thorning-Schmidt a fost oarecum precedată de o altă figură emblematică a cauzei femeilor, un personaj de ficţiune: Birgitte Nyborg, din serialul televizat ‘Borgen’ . Personajul reprezintă femeia ce reuşeşte să ajungă la conducerea guvernului danez datorită în special unui soţ model, un bărbat capabil să renunţe un timp la propria carieră pentru a o promova pe cea a lui Birgitte.

În Suedia, în viaţa reală de această dată, soţul lui Birgitta Ohlsson, ministrul pentru afaceri europene şi democraţie, este unul dintre astfel de bărbaţi. La naşterea fiicei lor, el a făcut un lucru unic: şi-a luat concediu parental din prima zi până când fetiţa a împlinit un an şi a intrat la creşă, a povestit chiar ministrul.

În general, bărbaţii nu folosesc, în medie, decât 24% din cele 480 de zile de concediu parental.

În februarie 2010, numirea Birgittei Ohlsson ca ministru a făcut valuri. Mulţi au considerat inadecvat ca o femeie însărcinată să accepte un post ministerial, dovadă că în pofida unor discursuri frumoase, suedezii preferă să vadă că femeile stau acasă după naşterea unui copil.

În nordul Europei, femeile lucrează, în mod cert, dar sunt mai prost plătite decât bărbaţii, beneficiind totuşi de o reţea de calitate pentru supravegherea copiilor.’Egalitatea între sexe face parte integrantă din identitatea nordică’, subliniază Consiliul nordic. Astăzi, 82,5% dintre femeile suedeze lucrează, dar ele sunt foarte prezente în administraţia publică, sănătate, educaţie şi în general mai prost remunerate, piaţa locurilor de muncă rămânând foarte segmentată.

Salariul mediu în rândul femeilor este cu 16% mai mic decât al bărbaţilor, diferenţă aproape neschimbată din 1996, în pofida demersurilor legislative. Legea îi obligă ‘pe angajatori să pună în aplicare la fiecare trei ani un plan de lucru în vederea asigurării egalităţii salariilor’, a explicat un purtător de cuvânt al mediatorului împotriva discriminării, Linnea Bjornstam.

Numai că ‘trebuie notat că ţara care se prezintă ca fiind cea mai egalitară din lume are un nivel foarte scăzut de reprezentare pentru femei în posturi de conducere’, a afirmat Rebecca Lucander, directoarea AllBright, o fundaţie care promovează diversitatea în ceea ce priveşte angajaţii întrepinderilor.

În raportul său din 2013, AllBright salută faptul că numărul femeilor în funcţia de preşedinte-director general în sectorul privat s-a dublat în doi ani, de la 7 în 2011 la 14 în prezent.

În consiliile de administraţie, femeile reprezintă 61% din membrii supleanţi, dar numai 4% din preşedinţi, potrivit datelor statistice din 2012.

Norvegia este prima ţară din lume care a impus paritatea în consiliile de administraţie. Rebecca Lucander doreşte însă o paritate reală pentru a face din Suedia ‘un adevărat model pentru restul lumii’.

Femeile sunt numeroase şi în viaţa politică. Cu 45% dintre femei în rândul deputaţilor, ‘Suedia este în frunte în materie de reîmpărţire a puterii politice’, a afirmat ea.

Totuşi, Suedia este singura ţară nordică care nu a avut niciodată o femeie în funcţia de premier. În Islanda, Johanna Sigurdardottir, lesbiană declarată, conduce ţara din anul 2009. Finlandeza Tarja Halonen, preşedinte în perioada 2000 – 2012, a fost cel mai popular şef de stat din istoria ţării sale.