Fiecare țară UE ar putea veni cu un ritm individual de reducere a datoriei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de Finanţe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

„Reglementările trebuie să fie clare, ele trebuie să fie executorii, ceea ce înseamnă că trebuie să fie realiste. Indiferent ce schimbări vom face, trebuie să ne asigurăm că sunt realiste”, a declarat ministrul ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura.

Comisia Europeană va propune simplificarea reglementărilor, prin concentrarea pe un singur indicator observabil, cum ar fi criteriul cheltuielilor, a explicat Dombrovskis.

Criteriul cheltuielilor este o reglementare care permite guvernelor să majoreze în fiecare an cheltuielile în ritmul creşterii potenţiale a economiei – ritmul la care creşte o economie fără a genera inflaţie excesivă.

În acest mod, când economia creşte mai rapid decât potenţialul şi se supraîncălzeşte, cheltuielile mai reduse ajută la răcirea ei. Când economia creşte sub potenţial, cheltuielile guvernamentale mai mari ajută la redresarea sa.

Şi Fondul Monetar Internaţional a propus ca fiecare stat membru UE să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei.

„Viteza şi ambiţia ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare”, se arată în propunerea FMI.

Nivelul riscului ar trebui stabilit printr-o analiză sustenabilă a datoriei, cu o metodologie comună, dezvoltată de un nou şi independent Consiliu Fiscal European, sau de adjuncţii miniştrilor de Finanţe ai UE, grupaţi în Comitetul economic şi financiar (CEF) al blocului comunitar.

„Ţările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii trei-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut şi un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când îşi fac planuri”, apreciază FMI.