Finalul unui monopol: SNAM trebuie să concureze pentru licențele de exploatare a apelor minerale. Romaqua a câștigat la CJUE

02 10. 2023
borsec 547787456457567

Societatea Națională a Apelor Minerale – S.A. (SNAM S.A.), care furnizează aproximativ 75% din volumele de apă minerală naturală îmbuteliate de către societățile comerciale de profil având 41 de licențe de exploatare și o licență de explorare, nu va mai putea obține prelungirea licențelor de exploatare pentru perioade succesive de câte cinci ani fără participarea la un concurs de oferte organizat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Aceasta pentru că o decizie a Curții de Justiție Europeană (CJUE) spune că legislația națională privind modul de acordare a licențelor de exploatare a apelor minerale contravine a două articole din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (articolul 106 alineatul (1) coroborat cu articolul 102 TFUE).

„Articolul 106 alineatul (1) TFUE coroborat cu articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care acordă titularului unui drept exclusiv de exploatare a unor surse de apă minerală posibilitatea de a obține, fără organizarea unui concurs de oferte, prelungirea licenței sale de exploatare pentru perioade succesive de câte cinci ani, atunci când această reglementare are ca efect folosirea în mod abuziv de către titularul respectiv, prin simpla exercitare a drepturilor privilegiate care i‑au fost conferite, a poziției sale dominante pe o parte semnificativă a pieței interne sau atunci când aceste drepturi pot crea o situație în care titularul menționat ajunge să săvârșească asemenea abuzuri, aspecte a căror apreciere revine instanței de trimitere pe baza elementelor de fapt și de drept de care dispune”, se arată în decizia CJUE care a dat câștig de cauză Romaqua Group, cea mai mare companie cu acţionariat românesc din sectorul băuturilor, proprietarul brandul Borsec.

De unde a pornit litigiul

În 1997, Guvernul român a înființat SNAM ca succesoare a Regiei Autonome a Apelor Minerale din România, urmând ca, doi ani mai târziu, să aprobe atribuirea directă de către ANRM în favoarea SNAM, pentru o perioadă de 20 de ani, a concesiunii exploatării tuturor resurselor de apă minerală exploatate în țară. Numai că, în 2001, Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile legale privind regimul concesiunilor erau neconstituționale pentru că impuneau autorităților publice locale să atribuie direct, printr‑un contract de concesiune, bunurile proprietate publică sau activitățile și serviciile publice de interes local unor persoane juridice nominalizate.

Urmare a acestei decizii a Curții, în 2016, Romaqua Group a solicitat ANRM să transfere imediat licențele de exploatare pentru perimetrele Borsec și Stânceni și, totodată, să nu reînnoiască licențele atribuite anterior direct în favoarea SNAM. Romaqua voia ca ANRM să organizeze un concurs public de oferte pentru acordarea unor noi licențe, având în vedere că acestea expirau la sfârșitul anului 2018.

Solicitarea companiei s-a lovit însă de refuzul ANRM. Potrivit instituției, transferul licențelor de concesionare nu ar putea fi efectuat decât de SNAM, în calitate de concesionar, cu acordul prealabil al ANRM. În plus, a justificat ANRM, organizarea unui concurs public de oferte pentru desemnarea unor noi societăți concesionare nu ar fi posibilă decât dacă SNAM nu ar solicita, așa cum are posibilitatea o dată la cinci ani, prelungirea licențelor în curs, ANRM neputând să se opună unei asemenea solicitări.

La rândul său, SNAM a comunicat că nu dorește să transfere drepturile și obligațiile aferente licențelor sale de exploatare.

În acest context, Romaqua Group a solicitat Curții de Apel București să constate că refuzul ANRM de a da curs solicitării sale era nejustificat și să dispună ca aceasta să organizeze, la expirarea licențelor de concesionare, un concurs public de oferte în vederea atribuirii acestor concesiuni pentru perioada următoare. Prin sentința din iunie 2019, CAB a respins acțiunea formulată de Romaqua Group care a mers pentru recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție care a suspendat judecarea cauzei pentru a putea adresa Curții Europene de Justiție clarificări.