Finanţele au atras 931,1 milioane lei prin certificate la opt luni; randamentul a urcat la 6,11%

Randamentul maxim acceptat a fost de 6,15%.

Valoarea indicativă a operaţiunii fost de 700 milioane lei, iar băncile au subscris titluri de 1,56 miliarde lei.

La precedenta licitaţie pentru astfel de certificate, din 16 august, Finanţele au împrumutat 700 milioane lei, la un randament mediu de 5,91% pe an şi maxim tot de 6,15%. Ulterior, Ministerul Finanţelor a respins ofertele la două licitaţii pentru certificate la un an şi obligaţiuni pe trei ani şi cinci luni.

Luna trecută, Finanţele au reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Suma redusă împrumutată în august a venit pe fondul creşterii costurilor de finanţare ca urmare a tensiunile politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, precum şi din cauza reducerii lichidităţii ca urmare a plafonării sumelor din operaţiunile repo.

Astfel, în luna august Finanţele au finalizat cu succes doar două din cele cinci licitaţii programate, iar în celelalte trei cazuri au respins ofertele băncilor considerând randamentele cerute prea mari.

În luna septembrie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,3 miliarde lei de pe piaţa internă, de peste două ori mai mult decât suma atrasă în august.

Secretarul de stat în MFP Enache Jiru a afirmat săptămâna trecută, într-un interviu pentru Bloomberg, că Ministerul Finanţelor Publice vrea să vândă obligaţiuni denominate în euro pe pieţe externe în următoarele două luni şi că urmăreşte săptămânal evoluţiile de pe pieţele externe pentu a determina momentul oportun.

Anterior, tot într-un interviu acordat Bloomberg, şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer, a recomandat ca România să cedeze presiunilor din piaţă şi să accepte plata unor randamente mai ridicate, pentru a reconstrui rezervele-tampon în zona finanţelor publice.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 39,86 miliarde lei piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Ulterior, costurile de finanţare au început să crească treptat, inclusiv din cauza tensiunilor politice.