Finanţele au împrumutat 1,53 mld. lei prin certificate la opt luni, la un randament de 5,98%

Oferta totală a băncilor s-a ridicat la 2,73 miliarde de lei, de 3,4 ori peste valoarea programată, de 700 milioane lei.

Ministerul Finanţele au mai vândut certificate la opt luni săptămâna trecută, prin care a atras 931,1 milioane lei, la un randament mediu de 6,11% pe an. Tot săptămâna trecută, joi, administratorii datoriei publice au vândut certificate cu scadenţa la 12 luni la un randament mediu în scădere, de 6,07% pe an.

Sentimentul investitorilor s-a îmbunărăţit după ce Ministerul Finanţelor au redeschis marţi o emisiune de euroobligaţiuni pe 10 ani lansată în 2008, reuşind să atragă 750 milioane euro la un randament de 5,1%. Ofertele au totalizat 3,6 miliarde euro, de aproape cinci ori mai mult decât suma împrumutată,jumătate din eurobonduri fiind preluate de investitori din Marea Britanie, Austria şi Germania.

Luna trecută, Finanţele au reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Suma redusă împrumutată în august a venit pe fondul creşterii costurilor de finanţare ca urmare a tensiunile politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, precum şi din cauza reducerii lichidităţii ca urmare a plafonării sumelor din operaţiunile repo.

Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an aproape 42 de miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se mai adaugă 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

În luna septembrie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,3 miliarde lei dina piaţa internă, de peste două ori mai mult decât suma atrasă în august.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.